Fiara stacojie

Îngerul descoperitor, după ce-l invită pe Ioan să-i arate judecata unei femei desfrânate, pregătindu-l astfel pentru ceea ce urmează, îl duce într-un loc pustiu pentru a-i înfăţişa un tablou terifiant. Aici îi este arătată aceeaşi femeie despre care îngerul îi vorbise anterior, cu deosebirea că nu mai şade pe ape, ci călăreşte o fiară înspăimântătoare. "Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne." Apocalipsa 17,3. La prima vedere pare o discrepanţă între ceea ce-i spune îngerul şi ceea ce-i arată în fapt. Dispar apele, pentru ca locul lor să fie luat de o fiară grozavă.

Îngerul este însă foarte înţelept, imaginea prezentată având ca scop introducerea unui nou simbol, ce are menirea de a defini mai bine şi descoperi spiritul, principiile şi caracterul apelor!! Dacă în primă fază apele par ceva liniştit, în tabloul înfăţişat acestea devin o fiară nespus de grozavă. Numai astfel putea fi făcut profetul să înţeleagă caracterul puterii Babilonului cel mare! Cu toate că fiara este înfiorătoare, totuşi se lasă călărită de femeia cu pricina, ceea ce înseamnă că există o foarte strânsă legătură de amiciţie între cele două. Cu alte cuvinte, fiara îşi dă acordul să fie călărită, ca şi cum ar fi dresată. Atât fiara cât şi femeia sunt un singur tot. Or, exact aceasta este ideea pe care îngerul doreşte să o înţelegem în acest tablou. Siguranţa şi puterea femeii sunt asigurate de fiară. Pare să ne spună ca şi cum, în toate acţiunile ei, va fi invincibilă, că orice împotrivire din partea oricui, este inutilă. Pentru a ne lămuri în această privinţă, fiara este zugrăvită ca având şapte capete şi zece coarne. Cine se poate pune cu o asemenea ciudăţenie?

Ideea deplină a textului este că femeia are stăpânire întru totul asupra întregului pământ, că vorbele, poruncile, edictele şi toate acţiunile ei, de orice fel, sunt socotite literă de lege, trebuie ascultate, altfel fiara intră în acţiunea de anihilare a oricărui disident. Acest adevăr este scos în evidenţă în textul următor: "Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului". Apocalipsa 17,18. Pentru ca noi să putem înţelege de ce puteri colosale dispune femeia, îngerul este nevoit să înfăţişeze izvorul puterii ei sub forma unei fiare extraordinar de grozave.

Această fiară, ce este mai degrabă caracteristică basmelor populare, are şapte capete şi zece coarne. Pe deasupra, ea este îmbrăcată exact ca femeia, în stacojiu sau roşu aprins, şi, mai mult, are aceeaşi caracteristică, uşor de observat, ca cea a cornului cel mic din cartea lui Daniel, care rostea vorbe de hulă la adresa Celui Preaînalt, şi ca fiara asemănătoare descrisă în prima parte a Apocalipsei 13. Vezi Daniel 7,25, Apocalipsa 13,5.6. Aşadar, nu degeaba se însoţesc amândouă, căci una este oglinda celeilalte în ce priveşte spiritul şi caracterul. Ambele se identifică întru totul, se aseamănă în absolut toate privinţele, doar că fiara este mai înspăimântătoare din pricina puterii ei colosale.

Pentru a putea înţelege toate lucrurile care definesc şi identifică în mod corect fiara aceasta, îngerul o înfăţişează cu şapte capete şi zece coarne. De ce astfel? Pentru că este singura metodă prin care putem să înţelegem principalele forme de stăpânire, puterile pământeşti opresoare, prin care Satana a avut drept ţintă călcarea în picioare a legii lui Dumnezeu şi persecutarea poporului lui Dumnezeu, ori ţinerea lui în captivitate zeci sau chiar sute de ani!!! Din acest motiv, cifra şapte pentru cele şapte capete, la fel ca şi cifra zece pentru cele zece coarne, nu sunt întâmplătoare. Sub simbolul fiarei este zugrăvită cel mai bine în Biblie o împărăţie pământească, seculară, un instrument cel mai potrivit pentru Satana în atingerea scopurilor sale, în speţă primirea închinării, prin încercarea de distrugere a bisericii lui Hristos şi de anulare a legii divine.

Acest adevăr este descoperit cel mai plastic în cartea profetului Daniel, capitolul 7. Aici sunt prezentate patru fiare despre care Inspiraţia divină spune că sunt "patru împăraţi", adică patru imperii mondiale, întrucât în profeţie termenul "împărat" desemnează o împărăţie sau un imperiu, o mare putere seculară, pământească, politică. "Aceste patru fiare mari sunt patru împăraţi care se vor ridica pe pământ." Daniel 7,17. Dintre cele patru, a patra este înfăţişată ca fiind cea mai înspăimântătoare, ceea ce denotă cruzime, răutate, precum şi o mare forţă politică şi militară. Sub înfăţişarea acestei fiare se ascunde Imperiul roman. Este o fiară care are un singur cap pe care se află zece coarne. Aici apar pentru întâiaşi dată coarnele. Cele zece coarne sunt cele zece triburi barbare care au fărămiţat Imperiul roman, ducând astfel la formarea Europei occidentale aşa cum o ştim astăzi. "După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier, mânca, sfărâma şi călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte şi avea zece coarne... El mi-a vorbit aşa: >Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâşia tot pământul, îl va călca în picioare şi-l va zdrobi. Cele zece coarne înseamnă că din împărăţia aceasta se vor ridica zece împăraţi<." Daniel 7,7.23.24.

Aşadar, pentru a reprezenta Imperiul roman şi fărămiţarea lui, Dumnezeu a găsit cel mai potrivit simbol: o fiară cu zece coarne. Apoi, pentru ca noi să putem pricepe cine se ascunde în spatele acestor fiare, Dumnezeu ne descoperă sub simbolul unui balaur cu şapte capete şi zece coarne, pe cel ce pretinde că este dumnezeul acestei lumi: Lucifer. "În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un mare balaur roşu cu şapte capete, zece coarne şi şapte cununi împărăteşti pe capete." Apocalipsa 12,3. Nici că se putea zugrăvi mai bine diavolul. Ştim că balaurul este simbolul care-l defineşte cel mai bine pe el. "... balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume..." Apocalipsa 12,9. Dar, de ce este înfăţişat cu şapte capete şi zece coarne? Aici apare pentru întâiaşi dată în Scripturi imaginea unui monstru cu şapte capete!! Este adevărat că mai există şi o altă fiară, leopardul, simbolul Imperiului macedonean, care este înfăţişată doar cu patru capete, făcând referire la cele patru diviziuni sau dinastii în care avea să se împartă imperiul lui Macedon, fiecare dintre ele fiind condusă de câte unul din cei patru generali (diadohi) ai săi: Seleucus, Casandru, Ptolemeu şi Lysimach.

Balaurul este înfăţişat cu şapte capete pentru că aceasta este modalitatea cea mai vie şi cea mai clară prin care Dumnezeu doreşte să ne facă să discernem cele şapte mari puteri pământeşti prin care Satana a lucrat în vederea nimicirii poporului lui Dumnezeu de pe pământ. Cele şapte capete întregesc imaginea de ansamblu a eforturilor satanice, prin şapte principale puteri împărăteşti de pe pământ, prin care a urmărit constant să se înalţe pe sine în locul lui Hristos. (În acest stadiu al viziunii primite de Ioan, potrivit Apocalipsei 12, cele şapte capete nu sunt identificate, şi nici în Apocalipsa 13. Ele sunt identificate abia în Apocalipsa 17, pe care o dezbatem. Mai întâi, însă, trebuie să trasăm cursul apariţiei şi formării ei). Îi sunt atribuite şapte capete pentru a se arăta că el, Satana, se află în spatele acestora, că el a tras toate sforile prin marile imperii mondiale, astfel încât să anihileze biserica lui Dumnezeu de pe pământ şi să se înalţe pe sine ca dumnezeu, primind închinarea întregului pământ. Cele şapte capete pur şi simplu îl reprezintă pe balaur, alias diavolul, fiindcă sunt sau ajung, dacă vreţi, creaţiile sale, instrumentele prin care a cotropit tot pământul în ideea supunerii tuturor oamenilor!!! (Ca să primească închinarea din partea întregului pământ, el trebuie să facă în aşa fel încât să distrugă, să elimine biserica lui Dumnezeu, lucru pe care nu l-a reuşit niciodată şi nici nu-l va reuşi).

Faptul că cele şapte capete reprezintă principalele puteri pământeşti prin care a trasat cursul istoriei războiului împotriva bisericii lui Dumnezeu, ne este arătat prin aceea că pe fiecare cap se află câte o cunună sau coroană împărătească, semnul care defineşte cel mai bine calitatea acestor capete, aceea de puteri, de împărăţii pământeşti, care au avut putere împărătească asupra oamenilor în diferite timpuri ale istoriei, şi vor mai avea în viitorul apropiat, dar în persoana altor puteri, desigur contemporane, prezente în timpul de faţă! Coroana este simbolul autorităţii sabiei, a puterii guvernamentale pământeşti, a autorităţii seculare! Cele şapte capete cuprind, după cum vom vedea, o bună parte din istoria acestei planete. Ceea ce vreau să reţinem până aici este că cele şapte capete reprezintă principalele instrumente sau puteri omeneşti prin care Satana a lucrat împotriva lui Dumnezeu, prigonind sau ţinând captivă biserica lui Dumnezeu de pe pământ. Ele îl definesc cel mai bine pe diavolul şi caracterul lui!! Identificarea lor va veni la timpul potrivit, fiindcă singurul loc în Scripturi care le identifică pe toate la un loc, după cum am spus, este Apocalipsa 17!

Pe lângă cele şapte capete, mai sunt introduse zece coarne. Pentru a înţelege rostul prezenţei lor, ar fi bine să înţelegem în ce fel balaurul a încercat să "mănânce" copilul femeii însărcinate. În primul rând, femeia aceasta este simbolul adevăratei biserici a lui Hristos, fiindcă este "învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap". Apocalipsa 12,1. Acestea sunt simboluri care arată spre starea ei spirituală, curăţia ei sufletească, spre caracterul ei. Doisprezece este simbolul desăvârşirii morale, al caracterului nepătat al lui Hristos. "În Biblie, caracterul sfânt şi durabil al legăturii care există între Hristos şi biserica Sa este reprezentat prin unirea căsătoriei. Domnul S-a unit cu poporul Său printr-un legământ solemn, El făgăduind să fie Dumnezeul lor, iar ei legându-se să fie ai Lui şi numai ai Lui. El declară: >Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare< (Osea 2,19). Şi iarăşi: >Eu sunt Stăpânul vostru< (Ieremia 3,14). Iar Pavel întrebuinţează acelaşi tablou în Noul Testament când zice: >V-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată<. (2Corinteni 11,2)." Tragedia veacurilor, cap. Avertizarea respinsă, par. 17.

Dar, sub acest simbol nu se ascunde doar adevărata biserică, ci este înfăţişată şi Maria, fiindcă ea a rămas grea chiar cu Unsul Domnului, Isus Hristos. Ea era la vremea aceea reprezentanta adevăratei biserici neprihănite din interiorul bisericii iudaice!!! Îi reprezenta pe toţi cei curaţi din punct de vedere moral şi spiritual, care aveau, potrivit luminii primite şi a înţelegerii acesteia, caracterul lui Isus!!! Balaurul a făcut tot efortul posibil ca Mesia să nu se nască, iar după naşterea Sa a încercat să-l omoare prin Irod cel blestemat, reprezentantul Imperiului roman, unealta diavolului în nimicirea lui Mesia. Aşadar, cele zece coarne indică în mod precis spre Imperiul roman, pentru că îl definesc, puterea pământească prin care Satana a urmărit să împiedice naşterea lui Hristos, şi chiar distrugerea Lui după ce s-a născut, prin răstignire.

Deci, putem spune că sub simbolul balaurului sunt înfăţişate principalele şapte mari puteri împărăteşti, dintre care una este scoasă în evidenţă sub forma celor zece coarne tocmai pentru a indica puterea prin care avea să lucreze Satana în vedere distrugerii Mântuitorului şi a bisericii apostolice. De aceea sunt introduce cele zece coarne acolo, fiindcă era perioada când puterea care le reprezintă domina lumea, un timp când Mântuitorul trebuia să se nască. Nu uităm că Roma păgână este scoasă în evidenţă în cartea lui Daniel ca o fiară nespus de grozavă care avea pe cap zece coarne. Prin urmare, cele zece coarne o identifică pe Roma, fiindcă face referire directă la ea! Roma, după cum vom vedea este unul dintre cele şapte capete ale fiarei din Apocalipsa 17.

Inspiraţia divină, însă, doreşte să ne transmită şi mai mult cu privire la acţiunile balaurului, aşa că în Apocalipsa 13 este înfăţişată pentru prima oară fiara cu şapte capete şi zece coarne. "Apoi am stat pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti, şi pe capete avea nume de hulă." Apocalipsa 13.1. Această fiară este fiara din Apocalipsa 17 doar dintr-un anumit punct de vedere, şi anume asemănarea în ce priveşte numărul de capete şi de coarne. Ea este de fapt tot fiara nespus de înspăimântătoare din Daniel 7, cu deosebirea clară că este suma predecesoarelor ei, arătându-se prin aceasta că le-a înglobat în sine, adică şi-a însuşit cultura, ideile, principiile, spiritul şi caracterul lor, căci acele imperii căzuseră deja, deveniseră istorie! Acesta este motivul pentru care seamănă cu un leopard, care are labe de urs şi o gură ca cea de leu. Sub aceste simboluri sunt înfăţişate imperiile de dinaintea celui roman, Babilonia, fiind leul, Medo-Persia, fiind ursul, şi leopardul, fiind Imperiul macedonean.

De ce fiara a patra din Daniel 7,7.8, este atât de înspăimântătoare din cale afară? În Apocalipsa 13,1 găsim răspunsul! Pentru că împrumută toate caracteristicile predecesoarelor ei, mai ales în ce priveşte răutatea, ajungând prin aceasta să deţină o putere extraordinară, fapt care a făcut-o să-şi făurească cel mai întins imperiu din câte au existat vreodată. Practic ea este suma celorlalte de dinaintea ei, suma tuturor ideilor, principiilor, metodelor, pe care fără îndoială le dezvoltă mult în timpul stăpânirii ei, şi a caracterului lor!!! Această fiară ciudată este fără îndoială Roma păgână, în primă fază. Este prezentată sub forma aceasta pentru a putea fi introdusă papalitatea, întruchipată printr-unul din capetele fiarei. De data aceasta papalitatea nu mai este reprezentată printr-un corn care iese dintre cele zece, ci printr-un cap, ea fiind chiar unul dintre cele şapte capete ale fiarei, ceea ce arată că va avea exact caracterul fiarei respective, din care iese.

Să coborâm mai în adâncul problemei legate de această fiară. Contează foarte mult şi felul cum este descrisă viziunea de către profet. Voi atrage atenţia în acest sens asupra modului descrierii balaurului din Apocalipsa 12 şi a fiarei din Apocalipsa 13. Balaurul este reprezentat ca având şapte capete, pentru că pur şi simplu aceasta este caracteristica lui definitorie, ceea ce-l identifică pe el cel mai bine. Aceasta ne spune că diavolul, balaurul, a lucrat în decursul istoriei prin şapte mari puteri pământeşti, cu intenţia vădită de a distruge poporul lui Dumnezeu. Cele zece coarne fac trimitere, însă, la instrumentul prin care el a încercat anihilarea naşterii lui Mesia şi a bisericii apostolice, adică Roma antică, păgână. Acesta este tabloul menit de Duhul Sfânt a fi înţeles în Apocalipsa 12, de aceea când este descris balaurul se începe mai întâi cu capetele şi nu cu coarnele! Aici, cele zece coarne sunt în plan secund, fiindcă Duhul Sfânt se concentrează asupra şi scoate în evidenţă balaurul, puterea supremă care se află în spatele tuturor acţiunilor nelegiuite ale oamenilor păcătoşi.

În schimb, în Apocalipsa 13 accentul nu mai cade pe balaur, fiindcă el trece în plan secund, ci pe fiara ciudată. Din acest motiv, descrierea fiarei începe cu cele zece coarne, fiindcă asta o reprezintă, făcând trimitere directă la Roma păgână. Cele şapte capete, deşi se arată că o întregesc ca fiară, trebuie înţelese în sensul că ele sunt simbolul celui care se află în spatele acestei fiare grozave şi-i dă putere. Or, întocmai acest fapt îl descoperă Scriptura. "Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare." Apocalipsa 13,2. Cu alte cuvinte, când Dumnezeu îl prezintă pe Satana, potrivit Apocalipsei 12, ne arată că ceea ce este reprezentativ pentru el sunt cele şapte capete, pe când atunci când ne prezintă fiara, în Apocalipsa 13, pentru a o putea identifica în mod corect, ne arată că ceea ce este reprezentativ şi o caracterizează numai pe ea sunt cele zece coarne!!

Prin urmare, în urma tuturor celor spuse, este corect să spunem că cele şapte capete sunt simbolul lui Satana, capete în care este concentrat întregul plan de nimicire a bisericii lui Hristos de pe pământ, începând cu biserica iudaică şi sfârşind cu biserica fecioarelor înţelepte şi neînţelepte, iar cele zece coarne sunt simbolul Romei păgâne, dacă ne referim strict la Apocalipsa 12, prima parte, pentru că în Apocalipsa 17 ele scot în evidenţă alte entităţi!!! (Acelaşi simbol poate fi folosit pentru a descrie o altă putere din alt veac, pentru ca noi să înţelegem astfel că spiritul şi caracterul primei puteri se regăsesc în a doua putere, care-şi desfăşoară activitatea în altă eră). Cele şapte capete, la vremea când fiara aceasta iese în evidenţă şi îşi urmează cursul istoriei ei, nu existau toate laolaltă în acel moment al timpului. Până la vremea când ne vorbeşte această profeţie minunată, Satana reuşise să făurească şi să lucreze doar prin cinci capete, după cum voi arăta când vom vorbi strict despre cele şapte capete ale fiarei din Apocalipsa 17. De fapt, de ce să n-o spun, singurul loc din Scripturi care ne descoperă identitatea tuturor celor şapte capete ale fiarei este doar Apocalipsa 17!!

Aşadar, reţinem că cele şapte capete ale fiarei din Apocalipsa 12 sunt de fapt simbolul lui Satana, scot în evidenţă puterea balaurului care i-a fost dăruită mai întâi Romei păgâne, iar după aceea Romei papale, adică acelui cap care avea rana de moarte! Aceste capete, deci, întregesc imaginea fiarei doar în sensul puterii de care avea să se bucure în supunerea şi persecutarea adevăratei biserici a lui Hristos la vremea aceea, adică credincioşii bisericii apostolice. Cele şapte capete definesc şi sunt în realitate semnul autorităţii ei împărăteşti!!! Ca să fie mai simplu, am să spun astfel: în fiara din Apocalipsa 13 trebuie să vedem amalgamul, amestecul între puterea diavolului, Roma păgână şi apoi Roma papală, acestea preluând toate însuşirile fiarelor precedente: leul, leopardul şi ursul. Din acest motiv, nu trebuie să facem confuzia să credem că Roma păgână sunt cele şapte capete, ca şi cum ea ar fi lucrat prin aceste şapte capete, pentru că după cum vom vedea ea însăşi devine în profeţia din Apocalipsa 17 unul dintre cele şapte capete!!! Este adevărat, pe de altă parte, că Roma păgână are spiritul celor şapte capete, pentru că este spiritul lui Satana. Prin urmare, în fiara din această parte a profeţiei, Apocalipsa 13, trebuie să vedem un amestec între Roma păgână, cele zece coarne, şi Lucifer, cele şapte capete, iar mai apoi între Roma papală, unul din capete, şi Satana, cele şapte capete. Când o putere iese în evidenţă ca un cap dintre cele şapte, atunci ştim că Dumnezeu ne arată cine este cel care a adus la existenţă acea putere - Lucifer. Şi Roma ar fi putut fi înfăţişată sub forma unui cap, dar Dumnezeu a ales simbolul unei fiare pentru a face continuarea cu cele descrie în profeţia lui Daniel, din cap. 7, asta pentru a o identifica mai repede şi precis. Însă, nu acelaşi lucru se întâmplă în Apocalipsa 17, unde Roma păgână este simbolizată printr-un cap, ca de altfel toate celelalte puteri prin care Satana a lucrat şi va lucra în distrugerea poporului lui Dumnezeu. Le vom descoperi împreună când vom ajunge să analizăm versetele care vorbesc despre ele.

De ce cele şapte capete sunt însoţite de cele zece coarne, ambele simboluri întregind de fapt chipul acestei fiare, aşa cum i s-a arătat profetului în viziune? Pentru a scoate în evidenţă puterea şi totodată mijlocul, instrumentul care folosea această putere în combaterea adevărului pe pământ!!! Puterea, reprezentată prin cele şapte capete, şi instrumentul, reprezentat prin cele zece coarne, adică Lucifer, care se foloseşte de Imperiul roman, înainte de a continua cu papalitatea, pentru înăbuşirea adevărului şi anihilarea bisericii lui Dumnezeu de pe pământ. În această fiară întâlnim deopotrivă trei entităţi distincte: Roma imperială, Lucifer şi apoi Roma ecleziastică. Printr-o singură imagine a unei fiare cumplite, Dumnezeu ne descoperă acţiunile, spiritul, caracterul şi puterea care le mână, a trei entităţi distincte, care, să nu uităm, păstrează toate însuşirile celorlalte imperii dispărute la vremea aceea!!

Ceea ce trebuie înţeles este că cele şapte capete ale fiarei definesc fiara din Apocalipsa 12 doar în sensul puterii de care dispune, pentru că o primeşte direct de la diavolul. Altfel cum ar fi putut avea Imperiul roman o aşa întinsă stăpânire pe trei continente şi cum ar fi putut dura atât de mult dacă nu căpăta această putere de la tatăl minciunii!!! Puterea colosală a acestei fiare, simbolizată prin cele zece coarne, rezidă în toate cele şapte capete, simbolul puterii ei fără seamăn! Asta trebuie priceput.

Acum, se spune că unul dintre capetele ei părea rănit de moarte, acest lucru indicând în mod precis spre fiara papală. Asta înseamnă că prin puterea colosală a diavolului, din cauza introducerii compromisului şi a păgânismului în biserica apostolică, ia naştere cel mai puternic opresor, din toate timpurile, al bisericii lui Dumnezeu, care este nevoită să se refugieze în pustie. "Şi cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustiu, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremuri şi jumătatea unei vremi, departe de faţa şarpelui." Apocalipsa 12,14. Acest cap devine o fiară, întocmai ca predecesoarea ei, Roma păgână. Ceea ce înseamnă că împrumută toate caracteristicile ei, răutatea, viclenia şi cruzimea, pe care le înveşmântă în haina creştinismului. Papalitatea nu este altcineva decât biserica apostolică apostaziată. Ea este urmaşa Romei păgâne doar în sensul că a preluat păgânismul religiei romane, care în amestec cu adevărul a condus la făurirea papalităţii.

Deci, fiara din Apocalipsa 13, prima parte, descoperă două mari puteri care întregesc chipul ei înspăimântător, Roma păgână şi Roma papală. Este şi Roma papală deoarece fiara "pe capete avea nume de hulă", ceva care îi este caracteristic îndeosebi papalităţii. Apocalipsa 13,1. Am dezvoltat mai mult subiectul referitor la fiara cu cele şapte capete şi zece coarne tocmai pentru a înţelege cum se cuvine istoria fiarei din Apocalipsa 17. Această fiară, de data aceasta nu mai este doar Roma păgână şi nici măcar Roma papală, ci este capodopera creaţiei lui Satana, care însumează principalele şapte puteri pământeşti prin care a domnit pe pământ. Reprezintă apogeul tuturor eforturilor sale în scopul obţierii închinării!!!

(Când Roma papală a devenit Babilonul spiritual, râul puterii ei a fost fără doar şi poate puterea guvernelor civile, împărăteşti ale Europei prin care şi-a adus la îndeplinire toate planurile. Aşa a domnit timp de 1260 de ani potrivit profeţiei biblice, până când avea să primească rana de moarte prin ateismul francez).

Ceea ce doresc să înţelegem până aici este că fiara cu cele şapte capete şi cele zece coarne va fi reeditată în viitorul apropiat. Am aruncat un ochi în trecut pentru a vedea cum a evoluat, cum s-a ajuns la fiara aceea înspăimântătoare, creaţia lui Satana. Cea din Apocalipsa 17 este capodopera desăvârşită a operei sale multimilenare!! Dacă cele zece coarne reprezentau Roma antică, în viitor ele vor reprezenta Roma modernă. Prin asta nu vreau să sugerez că m-aş referi la papalitate, întrucât ele simbolizează altceva. Papalitatea o regăsim în femeia desfrânată, dar nu numai ea alcătuieşte imaginea acestei desfrânate! După cum Roma papală îşi găsea izvorul puterii ei în împărăţiile politice ale Europei medievale, tot astfel creştinismul contemporan îşi va găsi resursele sale în toate guvernele naţiunilor pământului. Dar, despre aceste aspecte urmează să vorbim mai pe larg, atât cât poate cuprinde mintea noastră în momentul de faţă.