Declarații trinitariene ale lui Ellen White: ce a scris ea în realitate?

Acesta este un material deosebit de instructiv și de obiectiv, care scoate în evidență corectitudinea morală a autorului lui, Tim Poirier, în legătură cu autenticitatea anumitor declaraţii descriptive găsite în cărţile lui Ellen White care afirmă persoana Duhului Sfânt. Este o traducere personală, și este însoțit și de fotocopiile din manuscrisele originale ce poartă aprobarea deplină a autorului lor, Ellen White. Materialul poate fi descărcat integral de la adresa: https://independent.academia.edu/MariusDan1. Aici mai pot fi găsite alte două materiale care acoperă acest subiect într-o manieră foarte echilibrată și bine documentată. 

DECLARAŢII TRINITARIENE ALE LUI ELLEN WHITE: CE A SCRIS EA ÎN REALITATE?

  

De Tim Poirier

Ellen G. White Estate, Inc.

  

Introducere

             Anumiţi oponenţi ai celui de al doilea punct fundamental de credinţă al bisericii ("Trinitatea") susţin cu tărie că declaraţiile lui Ellen White ce vin în sprijinul acestuia, nu pot fi demne de încredere întrucât nu reflectă ceea ce a scris şi învăţat ea. Aceste persoane pretind că acceptă scrierile profetice ale lui Ellen White, însă pun la îndoială autenticitatea declaraţiilor ei care scot în evidenţă credinţa bisericii în trei persoane diferite, coegale şi întru totul divine ale Dumnezeirii – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Nu vom face nici un fel de încercare în prezentarea de faţă pentru a lămuri pe deplin conceptul lui Ellen White despre Dumnezeire şi nici nu vom lua în discuţie întrebarea dacă a existat vreo schimbare sau o evoluţie în vederile ei în această privinţă. Interesul nostru va fi concentrat asupra autenticităţii declaraţiilor cheie ale lui Ellen White, în lumina documentelor sursă disponibile. Vom arăta în mod clar că punctul fundamental de credinţă referitor la Trinitate nu se bazează pe scrierile lui Ellen White, ci pe înţelegerea acestuia pe baza adevărului biblic.  

"A treia persoană a Dumnezeirii"

Pentru cei mai mulţi adventişti, declaraţiile publicate ale lui Ellen White, ca învăţătură a sa cu privire la această problemă, sunt convingătoare. În Hristos Lumina Lumii, cap. Să nu vi se tulbure inima, par. 32, ea scrie că: "Păcatul nu putea să fie oprit şi înfrânt decât prin mijlocirea celei de a treia Persoane a Dumnezeirii, care urma să vină nu cu puterea schimbată, ci cu plinătatea puterii dumnezeieşti". Aşa sună acest text de când a fost publicat întâiaşi dată în 1898. Prin urmare, cum au scăpat oponenţii de interpretarea firească a acestuia, prin care se arată clar că există trei persoane diferite în cadrul Dumnezeirii?  

Mai întâi, sugerând că expresia s-a strecurat în cartea Hristos Lumina Lumii cu ajutorul asistenţilor lui Ellen White şi/sau a lui Herbet Lacey ori W.W. Prescott¹. Apoi, indicând că expresia "a treia persoană" nu este scrisă cu majuscule în prima ediţie originală, publicată în 1898, ceea ce înseamnă că, pentru ei, cuvântul "persoană" este folosit mai ales cu "sens general"2. Şi-n ultimă instanţă, sugerând că, în timp ce în realitate sunt doar două persoane ale Dumnezeirii, "rezultatul concret pentru noi este că există trei fiinţe divine", pe când Duhul Sfânt este numit "un alt Mângâietor". În astă privinţă, Duhul Sfânt este "Spiritul (prezenţa) Tatălui şi/sau a Fiului" şi, deci, nu este în realitate a treia persoană divină diferită³.

Nu vom avea în vedere a treia interpretare decât mai târziu, când vom arunca o privire asupra declaraţiei lui Ellen White în care vorbeşte despre Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt ca "trei puteri diferite" ce lucrează împreună în favoarea omenirii. Însă primele două observaţii care vizează autenticitatea textului ne interesează în mod deosebit în prezentarea noastră.

Poate acest fragment din Hristos Lumina Lumii să fie demn de încredere, în sensul că reprezintă exact ce a scris Ellen White? În acest caz, ce spune manuscrisul original?

Patrimoniul Ellen White primeşte mai mereu acest gen de întrebări din partea unor persoane care pun la îndoială varianta textului sau învăţătura unei declaraţii publicate. Unii sunt surprinşi când le spunem că Ellen White nu şi-a scris capitolele prin scrierea obişnuită, cursivă, aşa cum se întâmplă în cărţi precum Calea către Hristos sau în cele din seria Conflictul veacurilor. Ea este într-adevăr autorul textului, însă cele mai multe capitole cuprinse în material, aşa cum le avem, au fost compilate sau strânse din multele ei scrieri timpurii, incluzând predici, scrisori şi articole⁴. Pentru a găsi manuscrisul original pentru orice fragment dintr-o carte precum Hristos Lumina Lumii, trebuie mai întâi să determinăm documentul sursă şi dacă există o ciornă a scrierii de mână a acelui document.

 Deci, care este sursa acestei fraze, mai sus citate, din Hristos Lumina Lumii? Sursa se găseşte într-o scrisoare adresată de Ellen White "Fraţilor mei din America", având data de 6 februarie 1896. Ea scria astfel: "Răul se acumulase timp de secole şi nu putea fi oprit şi înfrânt decât prin puterea cea mare a Duhului Sfânt, cea de-a treia persoană a Dumnezeirii, care avea să vină nu cu putere schimbată, ci cu plinătatea puterii divine". Această scrisoare a fost copiată şi trimisă din Australia către conducătorii bisericii din Battle Creek, fiind publicată de către preşedintele Conferinţei Generale, O.A. Olsen, un an mai târziu sub formă de broşură, care a circulat printre conducătorii şi pastorii bisericii. (Special Testimonies, nr. 10, pag. 25-33). Această publicaţie contemporană ne furnizează o altă dovadă – în afară de data dreptului de autor vizibilă – şi anume că acest fragment din Hristos Lumina Lumii glăsuie exact aşa cum a fost scris când a fost publicat de prima dată în 1898.

Proba materială nr. 1 este o scanare a primei pagini a acestei scrisori şi ne arată propoziţia cheie din paragraful al doilea. Scepticul va întreba cum de ştim noi că această scrisoare a provenit în realitate de la Ellen White. Ce spune cu adevărat originalul scris de mână? Din păcate, pentru noi care trăim în 2006, Ellen White rareori a păstrat ciornele originale ale scrisorilor ei din momentul în care au fost transcrise, dar transcrierile au primit aprobarea ei. Vom vedea că, în anumite cazuri, chiar suntem norocoşi că avem ciornele ei originale, dar în cazul de faţă nu ştim să existe scrisoarea originală scrisă de mână. Însă deţinem alte dovezi cu privire la autenticitatea ei. Paginile 5, 6 şi 7 conţin inserări scrise de mâna lui Ellen White pe care le adăuga adesea după citirea unui document. Proba materială nr. 2 este o scanare a paginii 6 în care apar aceste inserări şi ne oferă dovada că această scrisoare a fost într-adevăr revizuită de însăşi Ellen White. Aşa că ne aflăm pe un teren sigur când tragem concluzia că această propoziţie cheie din Hristos Lumina Lumii nu a scăpat ochiului atent al lui Ellen White, în trecut, în manuscrisul cărţii şi nici asistenţilor ei sau altor conducători ai biserici.

             Dar ce avem de zis în legătură cu cel de al doilea argument referitor la cuvintele "a treia persoană" care în primele ediţii tipărite nu sunt scrise cu majuscule? Aşa după cum am văzut potrivit probei materiale nr. 1 cuvintele respective nu au fost scrise cu majuscule în scrisoarea originală. O altă comparaţie între scrisorile lui Ellen White şi articolele şi cărţile ei publicate arată că stilul editorial, nu intenţia teologică, era determinant în astfel de probleme pentru a stabili dacă pronumele referitor la Dumnezeire trebuia scris cu majuscule. Dacă argumentul privind folosirea minusculelor în cazul cuvintelor "a treia persoană" ar arăta că Ellen White nu atribuie statutul de divinitate sau dumnezeire Duhului Sfânt, atunci ar trebui să ni se explice de ce în aceleaşi prime ediţii tipărite, pronumele personal "El" (referitor la Duhul Sfânt) este scris cu majuscule de două ori în paragraful imediat următor şi altundeva în acelaşi capitol "Să nu vi se tulbure inima" din Hristos Lumina Lumii (în original).

"Trei persoane vii"

            Vom arunca o privire acum asupra unei declaraţii importante publicată în cartea Evanghelizare. Această carte este o compilaţie publicată în 1946, cu un deceniu înainte de dialogurile dintre adventişti şi evanghelici ce aveau să compună cartea Questions on Doctrine (Întrebări despre doctrină). Totuşi, nebuloasa ce a planat asupra acestei perioade i-a determinat pe unii să arunce o umbră de scepticism asupra următoarei declaraţii clare trinitariene:

"Sunt trei persoane vii în triada cerească; în numele acestor trei mari puteri – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt – sunt botezaţi aceia care-l primesc pe Hristos, prin credinţă, iar aceste puteri vor coopera cu supuşii ascultători ai cerului, în efortul lor de a trăi viaţa cea nouă în Hristos."

            Reprezintă această declaraţie în mod exact ceea ce a scris Ellen White?

            Proba materială nr. 3 este o scanare a paginii ce conţine titlul sursei citatului din cartea Evanghelizare, şi anume Special Testimonies, seria B, nr. 7. Ceea ce prezintă interes pentru noi este nota de la subsolul paginii, "Publish for the Author" (Publicat de autor). Proba materială nr. 4 este o scanare a paginii ce conţine declaraţia cheie. Indiferent de aşa-numitele "conspiraţii" care au condus la modul de exprimare apărut în Evanghelizare, ele nu au nimic de a face cu fraţii din anii 1940. Pasajul a apărut tipărit în 1906 şi a fost publicat de autor – Ellen White.

            Având în vedere sursa acestui material descoperim că el provine din Manuscrisul 21 din 1906, scris în noiembrie 1905 şi având data transcrierii 9 ianuarie 1906. Proba materială nr. 5 este o scanare a paginii 4 pe care apare această declaraţie cheie. Fraza este identică cu cea publicată în seria B din Special Testimonies, cu excepţia faptului că în versiunea tipărită virgula, ce apare după expresia "triada cerească" a fost înlocuită cu punct şi virgulă. Proba materială nr. 6 este o scanare a primei pagini a acestui manuscris şi ne arată inserările scrise de mână ale lui Ellen White – dovada clară că ea revizuise în mod personal dactilografierea. Înseamnă deci că ceea ce s-a publicat în Evanghelizare reeditează cu exactitate ceea ce a fost publicat în Special Testimonies, seria B care, la rându-i, reproduce cu acurateţe manuscrisul lui Ellen White, aşa cum a fost revizuit de ea.

            Putem merge mai departe în această privinţă. Proba materială nr. 7 este o scanare a unei pagini dintr-unul din jurnalele lui Ellen White unde găsim ciorna originală, dar nedatată, scrisă de mâna pentru ceea ce avea să devină Manuscrisul 21 din 1906. Este ceea ce a fost transcris de către secretarele lui Ellen White. Fragmentul cheie, aşa cum a fost scris la origine de Ellen White, sună astfel: "Sunt trei personalităţi vii ale triadei cereşti în care orice suflet care, pocăindu-se de păcatele sale, îl primeşte pe Hristos prin credinţă vie, este botezat în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt..."

            Acum dăm peste o întrebare interesantă. Lăsând la o parte îmbunătăţirile gramaticale de rutină ale asistenţilor lui Ellen White care au fost instruiţi să le facă când au transcris primele ciorne ale manuscrisului, ce trebuie să facem noi cu privire la schimbarea expresiei "trei persoane" în expresia "trei personalităţi"? Aici este dovada, după cum susţin cu tărie promotorii nontrinitarianismului, că Ellen White căuta să facă o deosebire între "personalităţi" şi "persoane", aşa cum se poate citi în ultimă instanţă fraza din manuscrisul transcris.

            Ar trebui să vedem ceva esenţial în această schimbare din "persoane" în "personalităţi"? Un studiu cuprinzător al modului cum foloseşte Ellen White aceşti termeni este în afara interesului nostru în această prezentare, însă e suficient să spunem că dicţionarul Webster defineşte, ca primă definiţie, termenul "personalitate" drept "calitatea sau statutul de fiinţă a unei persoane"; iar în sens teologic "calitatea sau statutul de persoane diferite, vorbind despre Dumnezeire"⁷.  Studiul meu personal despre modul cum Ellen White foloseşte termenii mi-a arătat că ea a folosit cei doi termeni alternativ, ceea ce demonstrează fără îndoială de ce a fost ea foarte mulţumită când a făcut ultima citire a manuscrisului, aşa după cum am văzut în probele materiale nr. 5 şi 6.

            Mai mult, dacă prin folosirea expresiei "trei personalităţi" Ellen White a vrut să spună că nu face referire în mod clar la trei persoane ale Dumnezeirii, atunci suntem obligaţi să explicăm de ce a scris ea într-un mod clar expresia "trei persoane" într-un document mai timpuriu, Manuscrisul 57 din 1900, publicat în SDA Bible Commentary: "O lucrare se află înaintea oricărui suflet care şi-a recunoscut credinţa în Isus Hristos prin botez şi a devenit primitor al legământului din partea celor trei persoane – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt"⁸.

            Proba materială nr. 8 este o scanare a acestui manuscris şi, ca şi în exemplul anterior, ne bucurăm că avem ciorna originală scrisă de mână care a fost transcrisă de secretarii lui Ellen White. După cum putem observa în proba materială nr. 9 nu există nici o îndoială că Ellen White a scris "din partea celor trei persoane – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt".

            Modul cum foloseşte Ellen White expresiile "a treia persoană" şi "trei persoane în triada cerească" descoperă credinţa ei că în cadrul Dumnezeirii nu sunt numai trei fiinţe, ci şi trei "persoane", pe lângă faptul că sunt fiinţe. O altă declaraţie publicată în Evanghelizare glăsuieşte în termeni fără echivoc: "Duhul Sfânt este o persoană, căci El dă mărturie împreună cu spiritul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu"⁹.

            Suntem întrebaţi iară: Ce a scris cu adevărat condeiul lui Ellen White? Proba materială nr. 10 este o scanare a sursei citate în Evanghelizare – Manuscrisul 20, pag. 9, 1906. Nu numai că acest manuscris poartă aprobarea lui Ellen White, aflată în capul primei pagini – "L-am citit cu atenţie şi-l aprob" (Proba materială nr.11), ci mai avem şi ciorna originală scrisă de mână care a fost transcrisă de către secretarii ei. Proba materială nr. 12 este o scanare a frazei cheie: "Duhul Sfânt este o persoană, căci El dă mărturie împreună cu spiritul nostru…"

            Dar, zic promotorii nontrinitarianismului, Tatăl şi Fiul sunt persoane. "Citatul nu spune: >Duhul Sfânt este o persoană separată şi diferită de Dumnezeu Tatăl<"¹⁰ 

            Nu, acest citat nu spune aşa ceva. Însă Ellen White spune mai mult cu privire la acest subiect altundeva. Manuscrisul 93 din 1893 declară: "Duhul Sfânt este Mângâietorul, în numele lui Hristos. Îl întruchipează pe Hristos, cu toate acestea este o individualitate diferită"¹¹.

            Proba materială nr. 13 este o scanare a ciornei originale scrise de mână, întărită fiind de transcriere. Manuscrisul 27a din 1900 adaugă această descriere: "Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, puteri infinite şi omnisciente, îi primesc pe aceia care intră cu adevărat în legământ cu Dumnezeu"¹².

           Observaţi cum sunt aplicate atributele dumnezeirii fiecărei persoane. Aceasta este urmată de declaraţia: "Trei puteri diferite, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, lucrează împreună pentru fiinţele omeneşti"¹³.

           Ciorna originală scrisă de mână pentru acest manuscris nu mai există, dar transcrierea nu numai că poartă semnătura lui Ellen White, ci cuprinde peste tot şi inserările ei, după cum se poate vedea în probele materiale nr. 14 şi 15.

Este Duhul Sfânt "reprezentantul lui Hristos" sau este Hristos "însuşi"?

            Având în minte declaraţiile lipsite de ambiguitate ale lui Ellen White despre "triada cerească", să examinăm acum un alt pasaj privitor la natura Duhului Sfânt, pe care promotorii nontrinitarianismului îl folosesc ca spirjin. Se află în Hristos Lumina Lumii, cap. Să nu vi se tulbure inima, par. 26: "Duhul Sfânt este reprezentantul lui Hristos, dar fără trup omenesc (personalitate umană, în original, n.tr.) şi deci independent de acesta. Împiedicat de corpul omenesc, Hristos nu putea să fie prezent peste tot, în acelaşi timp. De aceea, era spre binele lor ca El să meargă la Tatăl şi să trimită Duhul Sfânt ca înlocuitor pe pământ. Nimeni nu mai putea spune că avea un avantaj din cauză că se găsea într-un anumit loc sau pentru că avea legătură personală cu Hristos. Prin Duhul, Mântuitorul putea fi în legătură cu toţi. În felul acesta, era mai aproape de ei decât dacă nu s-ar fi înălţat".

            Centrul atenţiei acestei pagini este dat de prezenţa lui Hristos prin reprezentantul Său – Duhul Sfânt. Deosebire de persoană dintre Hristos şi Duhul Sfânt este exprimată atent în acest text, însă promotorii nontrinitarianismului apelează la manuscrisul sursă pentru acest pasaj. Îl găsim într-o scrisoare adresată lui Edson White şi soţiei sale, şi este datat 18 februarie 1895¹⁴.

Ce citim în scrisoarea originală?

"Împiedicat de corpul omenesc, Hristos nu putea să fie prezent peste tot, în acelaşi timp. De aceea, era spre binele lor ca El să meargă la Tatăl şi să trimită Duhul Sfânt ca înlocuitor pe pământ. Duhul Sfânt este el însuşi lipsit de personalitate omenească şi totodată independent de aceasta. El se va reprezenta pe sine ca fiind prezent peste tot prin Duhul Său Sfânt, ca Cel omniscient."¹⁵

            Ceea ce este semnificativ în mod deosebit pentru nontrinitarieni e faptul că, dacă în Hristos Lumina Lumii citim "Duhul Sfânt este reprezentantul lui Hristos", în scrisoarea originală, în schimb, găsim scris: "Duhul Sfânt este el însuşi".

            Originalul scris de mână nu ştim să existe, însă scrisoarea, aşa cum a fost transcrisă de secretarii lui Ellen White, poartă semnătura ei şi de asemenea alte inserări, ceea ce înseamnă că ea a aprobat scrisoarea. Observaţi proba materială nr. 16.

            Putem stabili oare că, prin modul de exprimare din scrisoarea originală, Ellen White credea că Duhul Sfânt şi Hristos nu sunt persoane diferite­­?

            Am văzut deja că unele din declaraţiile lui Ellen White afirmă că sunt "trei persoane" în cadrul Dumnezeirii şi că Duhul Sfânt este o "personalitate diferită". Deoarece aceste declaraţii din punct de vedere cronologic preced şi urmează scrierii acestei scrisori, consecvenţa ne va conduce să credem că ea nu a strecurat o nouă înţelegere a Spiritului Profetic în acest pasaj. Într-adevăr găsim acelaşi limbaj, referitor la termenul "reprezentare", folosit în această scrisoare, aşa cum îl găsim şi în Hristos Lumina Lumii. Paragraful din scrisoare, unde apare această proproziţie, începe cu declaraţia: "Deşi Domnul nostru s-a înălţat de pe pământ la cer, Duhul Sfânt a fost desemnat ca reprezentant al Său printre oameni".

            Ellen White explică mai departe înţelesul cuvintelor ei "Duhul Sfânt este el însuşi", prin faptul că adaugă: "Hristos se va reprezenta pe Sine ca fiind prezent peste tot prin Duhul Său Sfânt".

            În cadrul unirii tainice care există între membrii Dumnezeirii, prezenţa Duhului Sfânt este sinonimă cu prezenţa personală a lui Hristos, cu toate că identităţile lor diferite se păstrează.

            Aceeaşi idee o găsim şi în alte pasaje ale lui Ellen White, ca de pildă următoarea:

            "Când vei ajunge să-l primeşti pe Hristos ca Mântuitor personal, atunci se va petrece în tine o schimbare evidentă, vei fi convertit, iar Domnul Isus, prin Duhul Său Sfânt, va sta lângă tine."¹⁶ 

            Sau în următoarea:

            "Declar fraţilor şi surorilor mele că biserica lui Hristos, aşa slabă şi cu defecte, este singurul lucru de pe pământ căruia îi acordă toată grija Sa. În vreme ce El oferă întregii lumi invitaţia Sa de a veni la El ca să fie mântuită,… El vine în mod personal, prin Duhul Său Sfânt în mijlocul bisericii Sale."¹⁷ 

            Cum explicăm schimbarea care a avut loc în exprimarea din Hristos Lumina Lumii? Avem doar scrisoarea din 1895, nu şi ciorna de lucru a capitolului de încheiere, ceea ce ne conduce la concluzia că ceea ce s-a publicat în 1898, reprezintă corectura editată aprobată de către autor¹⁸. Limbajul adoptat de Ellen White în Hristos Lumina Lumii îl ajută pe cititor să evite o interpretare greşită care apare când fraza, aşa cum a fost de prima dată formulată, este izolată de întregul paragraf  în contextul lui original.

Concluzie

            În concluzie, nu putem aborda subiectul Dumnezeirii fără a recunoaşte limitele limbajului şi gândirii omeneşti. Una este să examinăm ce a scris un autor inspirat şi alta este să spunem că noi l-am înţeles pe deplin.

            Interesul nostru în această prezentare nu a fost privitor la taina Dumnezeirii, ci la autenticitatea sau veridicitatea anumitor declaraţii descriptive găsite în cărţile lui Ellen White. Am descoperit că manuscrisele originale scrise de mână, transcrierile aprobate de ea şi/sau primele ediţii ale lucrărilor ei publicate, vin în sprijinul expresiilor trinitariene pe care le găsim astăzi în scrierile ei.