Aceste
rânduri sunt în bună măsură o adaptare pe care am făcut-o personal la o
scrisoare scrisă de Ellen White la Sanatoriul din California , şi care poate fi găsită integral
în cartea Mărturii pentru
pastori şi slujitorii Evangheliei, ultimul capitol. Mi-au fost de un real
folos, o adevărată binecuvântare pentru suflet, cu mai bine de cincisprezece
ani în urmă. Le-am trimis şi altora care au dorit să le citească, întrucât la
vremea respectivă cartea mai sus menţionată aproape că nu se găsea niciunde.
Singurii care au comercializat-o o perioadă oarecare, după Revoluţia din
decembrie 1989, într-o traducere veche, au fost adventiştii reformişti. Astăzi,
ea se găseşte într-o traducere modernă, dar cred că puţini sunt aceia care o
citesc, considerând că respectiva carte este gândită şi adresată doar pentru
pastori; ceea ce e totalmente greşit. Merită să fie citită integral.
Ei bine,
această adaptare pe care am făcut-o şi care a survenit ca urmare a experienţei naşterii mele din nou, s-a dovedit a fi o binecuvântare şi pentru
cei cărora le-am trimis atunci aceste rânduri. Din acest motiv, consider că
sunt binevenite şi astăzi pentru orice suflet însetat după neprihănire. Mesajul
lor trebuie înţeles şi însuşit, căci sunt prea mulţi oameni care zic că ştiu,
dar nu pricep, ca să-l parafrazez pe marele Einstein, care spunea că cei mai
mulţi oameni cunosc, scopul însă este să înţelegi!
Mesajul
lor este profund şi se aplică oricărui suflet îngenuncheat de poveri,
nelinişti, temeri, deznădejdi şi mai ales de păcatul stăpânitor. Nevoia sufletului
meu a fost satisfăcută din plin, şi nu voi regreta niciodată momentul când am
descoperit şi redescoperit în aceste rânduri pe Isus ca Mântuitor care mă
cunoaşte şi îmi ştie toate nevoile.
Scumpul
meu prieten,
Dumnezeu
mi-a dat un mesaj pentru tine şi nu numai pentru tine, ci şi pentru alte
suflete sincere care sunt chinuite de îndoială şi de teamă cu privire la
primirea lor de către Domnul Isus Hristos. Cuvântul Său către tine este:
"Nu te teme, căci Eu te-am chemat pe nume, eşti al Meu". Tu doreşti
să placi lui Dumnezeu şi poţi obţine lucrul acesta crezând în făgăduinţele Sale . Dumnezeu este
nerăbdător să îţi ofere experienţa naşterii din nou şi îţi porunceşte:
"Rămâi liniştit şi recunoaşte-Mă în căile tale". Tu ai avut un timp
de nelinişte, dar Isus îţi zice: "Vino la Mine şi îţi voi da odihnă".
Bucuria lui Isus în suflet este mai de preţ decât orice, deoarece cei care au
privilegiul de a se odihni în braţele iubirii nesfârşite rămân fericiţi.
Dă la o parte neîncrederea ta în Tatăl nostru ceresc. În
loc să vorbeşti despre îndoielile tale, rupe-o cu ele în tăria lui Isus şi lasă
să strălucească lumina bunătăţii lui Dumnezeu în sufletul tău făcând ca glasul
tău să exprime credinţă şi încredere în Dumnezeu. Eu ştiu că Domnul este foarte
aproape ca să-ţi dea biruinţa. În virtutea cuvântului Său creator El rosteşte
viaţa în sufletul tău împovărat acum şi-ţi zice: "Nădăjduieşte în Domnul,
întăreşte-te, căci, iată, te scot din robia întunecoasă a necredinţei
tale". Îndoielile se vor îngrămădi în sufletul tău pentru că Satana se
străduieşte să te ţină în captivitatea puterii lui tiranice, dar
împotriveşte-te lui în tăria pe care Isus ţi-a dat-o în făgăduinţa de mai sus
şi biruieşte înclinaţia de a exprima necredinţă în Mântuitorul tău. Crede cuvântul
Său şi vei avea naşterea din nou.
Nu mai vorbi de insuccesele şi defectele tale. Când
deznădejdea pare a năvăli peste sufletul tău, priveşte la Isus, spunând:
"El trăieşte ca să mijlocească pentru mine". Uită lucrurile din
trecut şi crede făgăduinţa care zice: "Eu voi intra la el şi voi cina cu
el".
Dumnezeu aşteaptă să reverse binecuvântarea iertării
păcatelor şi a darului neprihănirii peste toţi cei care cred în iubirea Sa şi
primesc mântuirea oferită de El. Hristos este gata să spună păcătosului plin de
căinţă: "Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea şi te îmbrac în haine
de sărbătoare". Sângele lui Isus este motivul cel mai elocvent care
vorbeşte în favoarea păcătosului. Acest sânge curăţă toate păcatele.
Este privilegiul tău acela de a te încrede în iubirea lui
Isus pentru mântuire, în modul cel mai desăvârşit, cel mai sigur şi cel mai
nobil şi de a zice: "El mă iubeşte şi mă primeşte, mă voi încrede în El
căci şi-a dat viaţa pentru mine". Nimic nu înlătură mai bine îndoielile ca
venirea în contact cu caracterul lui Hristos. El declară: "Pe cel ce va
veni la Mine nu-l voi izgoni afară". Aceasta înseamnă: Eu nu pot să-l dau
afară, căci Mi-am dat cuvântul că îl voi primi. Ia deci pe Hristos pe cuvânt şi
lasă buzele tale să declare că ai câştigat biruinţa.
Este Isus sincer? Îşi va ţine El cuvântul? Răspunde
hotărât: "Da, El îşi va ţine orice cuvânt". Apoi după ce ai stabilit
aceasta, pretinde în credinţă orice făgăduinţă pe care El a făcut-o şi primeşte
binecuvântarea Sa, căci această privire prin credinţă dă viaţă sufletului. Tu
poţi crede că Isus este credincios faţă de tine, chiar dacă te simţi a fi cel
mai slab şi cel mai nevrednic dintre copiii Săi. Dacă vei crede astfel, atunci
tot întunericul şi toate îndoielile nutrite până aici vor fi
aruncate înapoi asupra arhiamăgitorului, care le-a născocit. Tu poţi să fii o
mare binecuvântare, dacă vrei să-l crezi pe Dumnezeu pe cuvânt. Tu trebuie să
te încrezi în El printr-o credinţă vie, chiar când impulsul tău lăuntric te
îndeamnă să rosteşti cuvinte de neîncredere.
Pacea va veni când te vei sprijini pe puterea divină. Pe
măsură ce sufletul se hotărăşte să umble potrivit cu lumina dată, Duhul Sfânt
dă şi mai multă lumină şi tărie. Harul Duhului Sfânt este doritor să lucreze
împreună cu hotărârea sufletului, dar nu poate înlocui exercitarea credinţei pe
care sufletul trebuie să o facă singur. Succesul în viaţă depinde de însuşirea
luminii pe care Dumnezeu a dat-o. Abundenţa de lumină şi de dovezi nu poate
face sufletul liber în Hristos, ci numai hotărârea de a te ridica cu toate
puterile, cu toată voinţa şi energia sufletului, exclamând cu sinceritate:
"Cred, Doamne; ajută necredinţei mele", poate face aceasta.
Eu mă bucur de perspectivele măreţe din viitor şi tot
astfel te poţi bucura şi tu. Fii vesel şi laudă pe Domnul pentru iubirea Sa
duioasă. Ceea ce tu nu poţi înţelege, încredinţează-i Lui. El te înţelege şi
are milă de orice slăbiciune a ta. El ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare
spirituală în locurile cereşti în Hristos. Inima Celui Nemărginit nu este satisfăcută
prin a da acelora care iubesc pe Fiul Său mai puţină binecuvântare decât a dat
Fiului Său.
Satana caută să îndepărteze cugetele noastre de la
Ajutorul cel puternic ca să ne facă să ne sprijinim pe propriul nostru suflet
degenerat. Dar, deşi Isus vede fărădelegile noastre din trecut, totuşi El le
declară iertate şi noi nu trebuie să-l dezonorăm punând la îndoială iubirea Sa.
Simţămintele despre fărădelegile noastre să le punem la picioarele crucii,
altfel ele vor otrăvi floarea vieţii. Când Satana te apasă cu ameninţările lui,
întoarce-te de la el şi mângâie-ţi sufletul cu făgăduinţele lui Dumnezeu. Norul
pare întunecos în sine, dar când el este umplut cu lumina cerului, se
preschimbă într-o lumină aurie, căci slava lui Dumnezeu planează asupra lui.
Copiii lui Dumnezeu nu trebuie să fie stăpâniţi de
sentimente şi emoţii. Când ei se clatină între speranţă şi teamă, inima lui
Hristos este rănită, deoarece El ne-a dat dovezi neînşelătoare despre iubirea
Sa. El doreşte să-i stabilească, să-i întărească şi statornicească în cea mai
sfântă credinţă. El doreşte ca ei să facă lucrarea pe care El le-a
încredinţat-o şi atunci inimile lor vor deveni în mâinile Sale ca nişte harfe
sfinte şi orice coardă va înălţa laude şi mulţumiri Aceluia pe care Dumnezeu
l-a trimis să ridice păcatele lumii.
Iubirea lui Hristos pentru copiii Săi este pe cât de
gingaşă pe atât de puternică. Ea este mai tare decât moartea căci El a murit ca
să răscumpere mântuirea noastră şi să ne facă una cu El printr-o tainică unire
veşnică. Iubirea Sa este atât de puternică încât îi stăpâneşte toate puterile
Sale şi pune în mişcare toate resursele cerului pentru a face bine poporului
Său. Ea este fără vreo schimbare sau umbră de mutare - aceeaşi ieri, astăzi şi
întotdeauna. Deşi păcatul există de secole şi se străduieşte să se
împotrivească acestei iubiri şi să împiedice revărsarea ei pe pământ, totuşi ea
curge încă mereu în torente bogate către cei pentru care a murit Hristos.
Dumnezeu iubeşte pe îngerii fără păcat care îi slujesc şi
ascultă de toate poruncile Sale, dar lor nu le dă har pentru că nu au nevoie de
el, fiindcă n-au păcătuit niciodată. Harul este un atribut arătat fiinţelor
omeneşti care nu-l meritau. Noi nu l-am căutat pe El, ci El a fost trimis să ne
caute pe noi. Dumnezeu revarsă cu bucurie harul Său asupra acelora care
flămânzesc şi însetează după el, nu pentru că îl merităm, ci tocmai pentru că
nu îl merităm. Nevoia noastră este meritul care ne dă asigurarea că vom primi
darul.
Nu este greu să-ţi aduci aminte că Dumnezeu doreşte ca tu
să aduci la picioarele Lui
grijile şi confuziile tale şi să le laşi acolo. Du-te la
El şi spune-i: "Doamne, poverile mele sunt prea grele ca să le pot purta.
Vrei să le porţi Tu pentru mine?" Atunci El îţi va răspunde: "Eu le
iau asupra mea cu o bunătate nemărginită, îţi voi ridica păcatele şi-ţi voi de
odihnă. Nu te nelinişti căci Eu te-am răscumpărat cu preţul propriului Meu
sânge. Îţi voi întări voinţa slăbită. Voi îndepărta de la tine remuşcările de
conştiinţă ce le simţi pentru păcat".
"Eu, Eu", declară Domnul, "îţi şterg
fărădelegile, pentru Mine şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.
Adu-Mi aminte să ne judecăm împreună, vorbeşte tu însuţi ca să-ţi scoţi
dreptatea". Răspunde la invitaţia harului, zicând: "Mă voi încrede în
Domnul şi voi fi mângâiat. Voi lăuda pe Domnul, căci a venit cu binecuvântarea
Sa peste mine, de aceea mă bucur în Dumnezeu care mi-a dat biruinţa".
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Nu aştepta să simţi că vei crede, fiindcă nu vei crede
niciodată. Nu aştepta să vină ziua când vei simţi că eşti pregătit să crezi
acest cuvânt din partea lui Hristos, deoarece vei rămâne dezamăgit, pentru că o
asemenea zi nu va veni niciodată. Este arma lui Satana să te facă să amâni să-l
crezi pe Dumnezeu pe cuvânt chiar acum când citeşti făgăduinţele. Aceasta este
pâinea din cer ruptă din Sfânta Sfintelor de Isus şi adusă de îngeri pentru
tine. Acesta este darul naşterii din nou pentru sufletul tău descurajat. Crede
acum, nu mâine, căci va fi prea târziu. Când Dumnezeu rosteşte cuvântul El
n-are nevoie de timp pentru împlinirea lui, cu alte cuvinte, El nu are nevoie
de un mâine, ci de un acum instantaneu.
Dacă îţi simţi cu adevărat nevoia şi înţelegi că
adevărata problemă este vrăjmăşia sau puterea păcatului atunci acum este
momentul să i-o predai lui Isus şi nu aştepta să simţi că i-ai predat-o, ci
crede că n-o mai ai. Aceasta este credinţă goală, pură. Este exact ceea ce-ţi
trebuie, şi iată că o ai. În acest cuvânt cuprins aici, Hristos îţi dă totodată
şi darul credinţei. Primeşte-l, căci este al tău. Acum ai totul desăvârşit în
El. Aceasta este pacea care întrece orice închipuire. În sufletul tău tu nu
simţi că s-a întâmplat ceva, ci crezi că ai viaţa neprihănită a lui Dumnezeu.
Aceasta schimbă de fapt lucrurile - credinţa. Abia atunci când nevoia o cere,
Dumnezeu îţi va arăta că eşti născut din nou.
"Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va
muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care
are milă de tine." Isaia 54,10.
"Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoate-ţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!" Psalm 32.11.
"Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoate-ţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!" Psalm 32.11.
CREDINŢA
ESTE BIRUINŢA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu