miercuri, 19 noiembrie 2014

Viaţa biruitoare

Aceste rânduri sunt în bună măsură o adaptare pe care am făcut-o personal la o scrisoare scrisă de Ellen White la Sanatoriul din California, şi care poate fi găsită integral în cartea Mărturii pentru pastori şi slujitorii Evangheliei, ultimul capitol. Mi-au fost de un real folos, o adevărată binecuvântare pentru suflet, cu mai bine de cincisprezece ani în urmă. Le-am trimis şi altora care au dorit să le citească, întrucât la vremea respectivă cartea mai sus menţionată aproape că nu se găsea niciunde. Singurii care au comercializat-o o perioadă oarecare, după Revoluţia din decembrie 1989, într-o traducere veche, au fost adventiştii reformişti. Astăzi, ea se găseşte într-o traducere modernă, dar cred că puţini sunt aceia care o citesc, considerând că respectiva carte este gândită şi adresată doar pentru pastori; ceea ce e totalmente greşit. Merită să fie citită integral.

Ei bine, această adaptare pe care am făcut-o şi care a survenit ca urmare a experienţei naşterii mele din nou, s-a dovedit a fi o binecuvântare şi pentru cei cărora le-am trimis atunci aceste rânduri. Din acest motiv, consider că sunt binevenite şi astăzi pentru orice suflet însetat după neprihănire. Mesajul lor trebuie înţeles şi însuşit, căci sunt prea mulţi oameni care zic că ştiu, dar nu pricep, ca să-l parafrazez pe marele Einstein, care spunea că cei mai mulţi oameni cunosc, scopul însă este să înţelegi!

Mesajul lor este profund şi se aplică oricărui suflet îngenuncheat de poveri, nelinişti, temeri, deznădejdi şi mai ales de păcatul stăpânitor. Nevoia sufletului meu a fost satisfăcută din plin, şi nu voi regreta niciodată momentul când am descoperit şi redescoperit în aceste rânduri pe Isus ca Mântuitor care mă cunoaşte şi îmi ştie toate nevoile.


Scumpul meu prieten,

Dumnezeu mi-a dat un mesaj pentru tine şi nu numai pentru tine, ci şi pentru alte suflete sincere care sunt chinuite de îndoială şi de teamă cu privire la primirea lor de către Domnul Isus Hristos. Cuvântul Său către tine este: "Nu te teme, căci Eu te-am chemat pe nume, eşti al Meu". Tu doreşti să placi lui Dumnezeu şi poţi obţine lucrul acesta crezând în făgăduinţele Sale. Dumnezeu este nerăbdător să îţi ofere experienţa naşterii din nou şi îţi porunceşte: "Rămâi liniştit şi recunoaşte-Mă în căile tale". Tu ai avut un timp de nelinişte, dar Isus îţi zice: "Vino la Mine şi îţi voi da odihnă". Bucuria lui Isus în suflet este mai de preţ decât orice, deoarece cei care au privilegiul de a se odihni în braţele iubirii nesfârşite rămân fericiţi.

Dă la o parte neîncrederea ta în Tatăl nostru ceresc. În loc să vorbeşti despre îndoielile tale, rupe-o cu ele în tăria lui Isus şi lasă să strălucească lumina bunătăţii lui Dumnezeu în sufletul tău făcând ca glasul tău să exprime credinţă şi încredere în Dumnezeu. Eu ştiu că Domnul este foarte aproape ca să-ţi dea biruinţa. În virtutea cuvântului Său creator El rosteşte viaţa în sufletul tău împovărat acum şi-ţi zice: "Nădăjduieşte în Domnul, întăreşte-te, căci, iată, te scot din robia întunecoasă a necredinţei tale". Îndoielile se vor îngrămădi în sufletul tău pentru că Satana se străduieşte să te ţină în captivitatea puterii lui tiranice, dar împotriveşte-te lui în tăria pe care Isus ţi-a dat-o în făgăduinţa de mai sus şi biruieşte înclinaţia de a exprima necredinţă în Mântuitorul tău. Crede cuvântul Său şi vei avea naşterea din nou.

Nu mai vorbi de insuccesele şi defectele tale. Când deznădejdea pare a năvăli peste sufletul tău, priveşte la Isus, spunând: "El trăieşte ca să mijlocească pentru mine". Uită lucrurile din trecut şi crede făgăduinţa care zice: "Eu voi intra la el şi voi cina cu el".

Dumnezeu aşteaptă să reverse binecuvântarea iertării păcatelor şi a darului neprihănirii peste toţi cei care cred în iubirea Sa şi primesc mântuirea oferită de El. Hristos este gata să spună păcătosului plin de căinţă: "Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea şi te îmbrac în haine de sărbătoare". Sângele lui Isus este motivul cel mai elocvent care vorbeşte în favoarea păcătosului. Acest sânge curăţă toate păcatele.

Este privilegiul tău acela de a te încrede în iubirea lui Isus pentru mântuire, în modul cel mai desăvârşit, cel mai sigur şi cel mai nobil şi de a zice: "El mă iubeşte şi mă primeşte, mă voi încrede în El căci şi-a dat viaţa pentru mine". Nimic nu înlătură mai bine îndoielile ca venirea în contact cu caracterul lui Hristos. El declară: "Pe cel ce va veni la Mine nu-l voi izgoni afară". Aceasta înseamnă: Eu nu pot să-l dau afară, căci Mi-am dat cuvântul că îl voi primi. Ia deci pe Hristos pe cuvânt şi lasă buzele tale să declare că ai câştigat biruinţa.

Este Isus sincer? Îşi va ţine El cuvântul? Răspunde hotărât: "Da, El îşi va ţine orice cuvânt". Apoi după ce ai stabilit aceasta, pretinde în credinţă orice făgăduinţă pe care El a făcut-o şi primeşte binecuvântarea Sa, căci această privire prin credinţă dă viaţă sufletului. Tu poţi crede că Isus este credincios faţă de tine, chiar dacă te simţi a fi cel mai slab şi cel mai nevrednic dintre copiii Săi. Dacă vei crede astfel, atunci tot întunericul şi toate  îndoielile nutrite până aici vor  fi aruncate înapoi asupra arhiamăgitorului, care le-a născocit. Tu poţi să fii o mare binecuvântare, dacă vrei să-l crezi pe Dumnezeu pe cuvânt. Tu trebuie să te încrezi în El printr-o credinţă vie, chiar când impulsul tău lăuntric te îndeamnă să rosteşti cuvinte de neîncredere.

Pacea va veni când te vei sprijini pe puterea divină. Pe măsură ce sufletul se hotărăşte să umble potrivit cu lumina dată, Duhul Sfânt dă şi mai multă lumină şi tărie. Harul Duhului Sfânt este doritor să lucreze împreună cu hotărârea sufletului, dar nu poate înlocui exercitarea credinţei pe care sufletul trebuie să o facă singur. Succesul în viaţă depinde de însuşirea luminii pe care Dumnezeu a dat-o. Abundenţa de lumină şi de dovezi nu poate face sufletul liber în Hristos, ci numai hotărârea de a te ridica cu toate puterile, cu toată voinţa şi energia sufletului, exclamând cu sinceritate: "Cred, Doamne; ajută necredinţei mele", poate face aceasta.

Eu mă bucur de perspectivele măreţe din viitor şi tot astfel te poţi bucura şi tu. Fii vesel şi laudă pe Domnul pentru iubirea Sa duioasă. Ceea ce tu nu poţi înţelege, încredinţează-i Lui. El te înţelege şi are milă de orice slăbiciune a ta. El ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în locurile cereşti în Hristos. Inima Celui Nemărginit nu este satisfăcută prin a da acelora care iubesc pe Fiul Său mai puţină binecuvântare decât a dat Fiului Său.

Satana caută să îndepărteze cugetele noastre de la Ajutorul cel puternic ca să ne facă să ne sprijinim pe propriul nostru suflet degenerat. Dar, deşi Isus vede fărădelegile noastre din trecut, totuşi El le declară iertate şi noi nu trebuie să-l dezonorăm punând la îndoială iubirea Sa. Simţămintele despre fărădelegile noastre să le punem la picioarele crucii, altfel ele vor otrăvi floarea vieţii. Când Satana te apasă cu ameninţările lui, întoarce-te de la el şi mângâie-ţi sufletul cu făgăduinţele lui Dumnezeu. Norul pare întunecos în sine, dar când el este umplut cu lumina cerului, se preschimbă într-o lumină aurie, căci slava lui Dumnezeu planează asupra lui.

Copiii lui Dumnezeu nu trebuie să fie stăpâniţi de sentimente şi emoţii. Când ei se clatină între speranţă şi teamă, inima lui Hristos este rănită, deoarece El ne-a dat dovezi neînşelătoare despre iubirea Sa. El doreşte să-i stabilească, să-i întărească şi statornicească în cea mai sfântă credinţă. El doreşte ca ei să facă lucrarea pe care El le-a încredinţat-o şi atunci inimile lor vor deveni în mâinile Sale ca nişte harfe sfinte şi orice coardă va înălţa laude şi mulţumiri Aceluia pe care Dumnezeu l-a trimis să ridice păcatele lumii.

Iubirea lui Hristos pentru copiii Săi este pe cât de gingaşă pe atât de puternică. Ea este mai tare decât moartea căci El a murit ca să răscumpere mântuirea noastră şi să ne facă una cu El printr-o tainică unire veşnică. Iubirea Sa este atât de puternică încât îi stăpâneşte toate puterile Sale şi pune în mişcare toate resursele cerului pentru a face bine poporului Său. Ea este fără vreo schimbare sau umbră de mutare - aceeaşi ieri, astăzi şi întotdeauna. Deşi păcatul există de secole şi se străduieşte să se împotrivească acestei iubiri şi să împiedice revărsarea ei pe pământ, totuşi ea curge încă mereu în torente bogate către cei pentru care a murit Hristos.

Dumnezeu iubeşte pe îngerii fără păcat care îi slujesc şi ascultă de toate poruncile Sale, dar lor nu le dă har pentru că nu au nevoie de el, fiindcă n-au păcătuit niciodată. Harul este un atribut arătat fiinţelor omeneşti care nu-l meritau. Noi nu l-am căutat pe El, ci El a fost trimis să ne caute pe noi. Dumnezeu revarsă cu bucurie harul Său asupra acelora care flămânzesc şi însetează după el, nu pentru că îl merităm, ci tocmai pentru că nu îl merităm. Nevoia noastră este meritul care ne dă asigurarea că vom primi darul.

Nu este greu să-ţi aduci aminte că Dumnezeu doreşte ca tu să aduci la picioarele Lui  
grijile şi confuziile tale şi să le laşi acolo. Du-te la El şi spune-i: "Doamne, poverile mele sunt prea grele ca să le pot purta. Vrei să le porţi Tu pentru mine?" Atunci El îţi va răspunde: "Eu le iau asupra mea cu o bunătate nemărginită, îţi voi ridica păcatele şi-ţi voi de odihnă. Nu te nelinişti căci Eu te-am răscumpărat cu preţul propriului Meu sânge. Îţi voi întări voinţa slăbită. Voi îndepărta de la tine remuşcările de conştiinţă ce le simţi pentru păcat".

"Eu, Eu", declară Domnul, "îţi şterg fărădelegile, pentru Mine şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. Adu-Mi aminte să ne judecăm împreună, vorbeşte tu însuţi ca să-ţi scoţi dreptatea". Răspunde la invitaţia harului, zicând: "Mă voi încrede în Domnul şi voi fi mângâiat. Voi lăuda pe Domnul, căci a venit cu binecuvântarea Sa peste mine, de aceea mă bucur în Dumnezeu care mi-a dat biruinţa".
      

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~


Nu aştepta să simţi că vei crede, fiindcă nu vei crede niciodată. Nu aştepta să vină ziua când vei simţi că eşti pregătit să crezi acest cuvânt din partea lui Hristos, deoarece vei rămâne dezamăgit, pentru că o asemenea zi nu va veni niciodată. Este arma lui Satana să te facă să amâni să-l crezi pe Dumnezeu pe cuvânt chiar acum când citeşti făgăduinţele. Aceasta este pâinea din cer ruptă din Sfânta Sfintelor de Isus şi adusă de îngeri pentru tine. Acesta este darul naşterii din nou pentru sufletul tău descurajat. Crede acum, nu mâine, căci va fi prea târziu. Când Dumnezeu rosteşte cuvântul El n-are nevoie de timp pentru împlinirea lui, cu alte cuvinte, El nu are nevoie de un mâine, ci de un acum instantaneu.

Dacă îţi simţi cu adevărat nevoia şi înţelegi că adevărata problemă este vrăjmăşia sau puterea păcatului atunci acum este momentul să i-o predai lui Isus şi nu aştepta să simţi că i-ai predat-o, ci crede că n-o mai ai. Aceasta este credinţă goală, pură. Este exact ceea ce-ţi trebuie, şi iată că o ai. În acest cuvânt cuprins aici, Hristos îţi dă totodată şi darul credinţei. Primeşte-l, căci este al tău. Acum ai totul desăvârşit în El. Aceasta este pacea care întrece orice închipuire. În sufletul tău tu nu simţi că s-a întâmplat ceva, ci crezi că ai viaţa neprihănită a lui Dumnezeu. Aceasta schimbă de fapt lucrurile - credinţa. Abia atunci când nevoia o cere, Dumnezeu îţi va arăta că eşti născut din nou.

"Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine." Isaia 54,10.

"Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoate-ţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!" Psalm 32.11.

                                                   CREDINŢA ESTE BIRUINŢA


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu