Conflictul care se apropie cu paşi repezi

Trăim într-un timp de mari frământări geo-politice. Ceva iminent aşteaptă să se întâmple. Lumea nu mai este cum era odinioară, este în continuă prefacere, din păcate înspre rău, un rău care va aduce sfârşitul lumii. Ei bine, toate aceste frământări au un scop. Conducătorii lumii, mânaţi de propriile interese, a căror minte se află sub influenţa aceloraşi duhuri rele, care erau gata-gata să otrăvească şi mintea lui Cirus cel Mare, înainte de a se decide să elibereze pe evrei din robia babiloniană, vor decide în tandem cu prelaţii bisericii creştine apostaziate destinul acestei planete. Ştiri îngrozitoare vedem şi auzim zi de zi la televizor, căci punctul maxim de interes în menţinerea sau mărirea ratingului este expunerea tot mai mult a răului în toate formele posibile.

Două mari forţe lucrează astăzi în lume pentru aducerea la un numitor comun a guvernelor lumii şi a bisericii în stăpânirea fără precedent a întregului pământ. Este ţelul de milenii al lui Satana să ajungă aici. Aceste două mari puteri, din păcate ambele corupte, sunt politica şi religia. În timp ce pe tărâmul politic se duc lupte strânse şi tot mai aprinse pentru încercarea de unificare şi stabilitate a Europei, de acaparare prin forţă sau prin diplomaţie a zonelor cu potenţial maxim de resurse naturale de petrol şi gaze, sau prin diverse alte tertipuri bine cunoscute de cei ce le pun la cale, pe tărâmul religios se acţionează astfel încât maselor să le fie recâştigată încrederea în biserică. În ochii cetăţenilor ea trebuie să se dea cât mai morală cu putinţă. Când aceşti doi poli ai puterii vor ajunge la maturitatea lor, atunci terenul este pregătit pentru cea mai mare confederaţie a răului din câte au existat vreodată pe pământ. Puterea politică, aflată în angrenajul guvernelor, se va uni cu puterea religioasă decăzută, aflată în angrenajul bisericii creştine apostate, pentru că cea din urmă are nevoie de puterea legislativă şi juridică a statului ca să domine, iar liantul acestei uniri nimicitoare va fi tocmai spiritismul cu puterea sa uluitoare! Religia decăzută va fi plină de puterea făcătoare de minuni a demonilor, care se duc la toţi împăraţii sau conducătorii pământului în vederea unirii împotriva lui Hristos declanşând astfel ceea ce Scripturile numesc Armaghedonul, în ultima lui etapă de desfăşurare pe acest pământ.

     "Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei, şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic... Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon... Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ în faţa oamenilor. Şi amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, şi trăia... În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte." Apocalipsa 16,13.14.16; 13,12-14, Daniel 12.1.

Temeiul aducerii la existenţă a acestei mari confederaţii monstruoase despre care vorbeşte în mod direct Cuvântul lui Dumnezeu, va fi cu toată siguranţa posibilă abolirea legii lui Dumnezeu şi eliminarea oricărui standard moral, etic şi spiritual biblic. Scârnăvia şi toate formele de nelegiuire au început de mult timp să se manifeste făţiş şi vor continua până la atingerea apogeului lor, când se va fi abolit oficial la scară mondială marea lege morală a lui Dumnezeu. Ele vor fi întărite şi ridicate prin legi omeneşti la rang de virtute, pe principiul liberei expresii, a libertăţii cuvântului, deci a dreptului oamenilor de a se exprima, (a se citi a-şi da frâu liber), aşa cum doresc, în speţă a minorităţilor sexuale.

Adevărata libertate este abuzată prin libertinism (deşănţare), sentimentalism şi diferite forme de exprimare care sunt în fapt expresia penibilă a celei mai puternice înrobiri căreia i-au căzut pradă oamenii care s-au lăsat în voia propriilor lor patimilor scârboase. Toate aceste manifestări ne vorbesc limpede despre profeţiile biblice care se vor împlini repede, chiar în acest timp. Scopul lui Satana este să reînvie vechile controvese, dar într-o lume în care nu mai există imperii, ci într-una în care predomină principiile democratice. O dată surpat bastionul neprihănirii, care ar fi trebuit să fie biserica creştină, statul devine biciul prin care se va cere supuşilor ascultare deplină de legea omenească, căreia i se va conferi un caracter religios. Evul Mediu întunecat va fi reeditat, dar la scară planetară. Aceleaşi principii care au stat la baza grozăviilor din acea epocă îndelungată se vor repeta cu mai multă putere în timpul nostru.

     "Ne aflăm pe pragul unor evenimente mari şi solemne. Multe dintre profeţii sunt pe punctul de a se împlini într-o succesiune rapidă. Fiecare element al puterii este pe punctul de a fi pus la lucru. Istoria din trecut se va repeta, vechile controverse vor fi readuse la viaţă, iar pericolul va asalta poporul lui Dumnezeu din toate părţile. Încordarea pune stăpânire pe neamul omenesc. Ea pătrunde pretutindeni pe pământ." Mărturii pentru pastori şi slujitorii Evangheliei, cap. Sfintele Scripturi, subcap. Puteri de nebiruit care aşteaptă, par. 2.

     ">Toţi au acelaşi gând.< Va exista o unire mondială, o mare armonie, o confederaţie a forţelor lui Satana. >...şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor.< În felul acesta, se va manifesta aceeaşi putere opresivă şi arbitrară împotriva libertăţii religioase, a libertăţii de închinare înaintea lui Dumnezeu potrivit dictatelor conştiinţei, exact aşa cum a fost manifestată de către papalitate când, în trecut, i-a persecutat pe aceia care au cutezat să refuze să se conformeze riturilor şi ceremoniilor religioase ale romanismului." The SDA Bible Commentary, vol. 7, pag. 983.

Opera satanică în făurirea acestei mari uniri mondiale va avea ca ţel stăpânirea tuturor minţilor omeneşti pentru câştigarea închinării. Acesta a fost şi este în continuare marele scop urmărit de Satana în războiul Armaghedon aşa cum s-a desfăşurat el pe pământ în toate generaţiile, de la căderea lui Adam şi Eva. Răul, pe zi de trece, devine tot mai agresiv până acolo, încât va fi reglementat ca formă de manifestare prin legi omeneşti, lipsite de fundamentul moral şi spiritual al legii lui Dumnezeu. Ceea ce vedem astăzi reprezintă o continuare a unui început în forţă o dată cu căderea cortinei de fier. Prea puţin îşi dau seama oamenii politici şi conducătorii guvernelor ce implică toate mişcările pe care le întreprind atunci când emit legi care sunt împotriva principiilor morale subliniate foarte viu şi direct în legea celor zece porunci a Creatorului universului.

Timpul este foarte aproape când se va ajunge la un numitor comun în ce priveşte încordarea care a cuprins întregul pământ. Omul va ajunge să stăpânească peste conştiinţele semenilor, iar în spatele acestei acţiuni distrugătoare stă prinţul întunericului care îşi joacă astfel ultima carte. Acţiunea şi atitudinea din antichitate a lui Nebucadneţar, pe câmpia Dura, se vor repeta la scară planetară. Din acest motiv, Satana acţionează pe două mari fronturi, aşa cum am arătat mai sus, pe cel politic şi pe cel religios. Când cele două se vor uni atunci acesta va fi semnul pentru ruinarea definitivă a pământului. Nu trebuie să ne gândim că această confederaţie va fi o mare armonie pe baza unor înţelegeri în toate privinţele, a respectului, a demnităţii, a moralităţii ş.a.m.d. Nu va exista o desăvârşită pace pe pământ, câtă vreme Isus pomeneşte despre războaie şi veşti de războaie, de sărăcie şi sclavie, etc. Va fi, în schimb, aceeaşi unitate ce a existat între farisei şi saduchei care, prin eforturile lor unite, l-au răstignit pe Mesia!

Două forţe rele, politica şi religia, îmbibate cu spiritul diavolului, se vor uni pentru nimicirea copiilor lui Dumnezeu, a poporului Său obscur şi prea puţin cunoscut bisericii apostate. Deşi se depun eforturi considerabile pentru stabilitatea şi unirea armonioasă a Europei, totuşi profeţia biblică vorbeşte fără echivoc despre faptul că această unitate nu va exista niciodată în sens real, deplin şi desăvârşit. Iar dacă, totuşi, se va ajunge prin compromisuri usturătoare pentru partea mai slabă la un numitor comun, atunci acesta va fi doar în ce priveşte încălcarea conştiinţei şi a libertăţii religioase.

Potrivit profeţiei biblice, care nu dă greş niciodată, astăzi trăim în timpul reprezentat în viziunea lui Daniel prin picioarele în care fierul este amestecat cu lutul. Vezi Daniel 2. Aici îşi găseşte fragilitatea statuia, chiar la picioare, fundamentul stabilităţii ei. Începe cu aur şi se termină cu un amestec foarte ciudat pe care nici un constructor, nici un arhitect nu l-ar sugera măcar pentru zidirea unei construcţii. Asta înseamnă că Dumnezeu a dorit să ne înfăţişeze decadenţa morală de la aur, la fier amestecat cu lut. "Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul." Daniel 2,43,

Statul, cu politicile lui, este bine reprezentat prin fier, pe când biserica şi puterea ei este înfăţişată prin lut. Dumnezeu a încercat astfel să ne prezinte unirea dintre politică, specifică statului, şi religie, specifică bisericii. Unirea nu are cum să fie deplină; practic este o imposibilitate. Căsătoria, aşa cum a fost gândită de Dumnezeu, între un bărbat şi o femeie, are ca scop unirea celor doi astfel încât ei, până la urmă, să devină un singur trup, o singură entitate, deşi două fiinţe distincte şi diferite. "De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup." Geneza 2,24. Pe când legăturile omeneşti de căsătorie care au ca scop unirea fierului cu lutul, nu au ca punct final alipirea şi devenirea unui singur trup a celor două, pentru că pur şi simplu fierul nu se poate uni cu lutul în ruptul capului. Sunt două lucruri imposibil de alipit. Nu poţi face una din ele nicicum, căci lutul totdeauna va crăpa despuind metalul.

Şi totuşi, diavolul va reuşi să aducă la un punct comun cele două, căci este singura lui posibilitate să obţină prin fraudă, ameninţări, impunere şi prigoană închinarea! De-a lungul timpului a încercat să o facă prin diversele puteri politice, adică prin marile imperii mondiale, înfăţişate în Scripturi prin fiare sălbatice şi violente. Prin ele s-a străduit să îngenuncheze poporul Israel şi să distrugă, dacă se putea, linia genealogică prin care urma să se nască Isus. Dar, pentru că decadenţa lor le-a adus slăbirea puterii şi mai apoi distrugerea de către alte puteri, Satana a făurit pentru prima oară în istorie o unire între stat şi religie în persoana papalităţii.

În felul acesta, a căutat să inoculeze în mintea oamenilor de rând ideea că Dumnezeu este un nimicitor, pe care niciodată nu îl mulţumeşti şi care îşi revarsă mânia asupra ta dacă nu asculţi de El. Papalitatea susţinea că este Dumnezeu pe pământ, că este imaginea perfectă a Lui între oameni. Dar, felul cum practica ceea ce numea ea religia Bibliei, modul cum dădea pe faţă caracterul său hidos, scotea în evidenţă în realitate caracterul păcatului şi al lui Satana. Aceasta a continuat aşa până când oamenii au devenit atei, căci se săturaseră de ifosele, practicile, vicleniile şi violenţa papalităţii. Aşa a primit papalitatea o rană de moarte, chiar prin ateismul care s-a născut în sânul ei, căci practicile ei au condus la naşterea unui alt monstru - ateismul.

Când această capodoperă a nimicirii a fost anihilată, Satana a început planul de făurire a altui monstru, care va fi adus la viaţă prin unirea dintre stat şi biserica decăzută, în timpul de faţă, mai precis între protestantismul apostat (bine reprezentat prin statul american şi religia lui protestantă) şi papalitate. Aşa se va repeta istoria trecutului. Din acest motiv, el lucrează concomitent pe două planuri, cel politic şi cel religios. Protestantismul asemănat cu o femeie curată în profeţie, Apocalipsa 12,1.16, va deveni în decurs de două sute de ani o fiară care va repeta politica şi principiile papalităţii din Evul Mediu. Încercarea de coabitare dintre stat şi biserică este, aşadar, prezentată în Scripturi sub forma unui amestec între fier şi lut.

     "Amestecul puterii bisericii şi a puterii statului este reprezentat prin fier şi lut. Această unire slăbeşte toată puterea bisericilor. Această învestire a bisericii cu puterea statului va aduce rezultate rele. Oamenii aproape că au trecut dincolo de hotarul răbdării lui Dumnezeu. Şi-au investit tăria lor în politică şi s-au unit cu papalitatea. Însă, va veni timpul când Dumnezeu îi va pedepsi pe aceia care au declarat nulă şi neavenită legea Lui, iar lucrarea lor ticăloasă se va întoarce împotriva lor înşişi." The SDA Bible Commentary, vol. 4, pag. 1168.

Ne aşteaptă evenimente greu de descris şi de către cel mai iscusit condeier. Ideea pe care trebuie să o reţinem este că toate lucrurile, evenimentele şi manifestările de pe pământ, astăzi, converg către un singur lucru, şi anume desfiinţarea legii lui Dumnezeu. Principiile ei se regăsesc, într-o formă sau alta, în toate constituţiile şi legile adiacente ale statelor lumii. Dar, atunci când se va da credit mai mult nelegiuirii, prin legi şi articole în care se stipulează clar forma în care se permite exprimarea şi manifestarea fărădelegilor şi imoralităţii, atunci omul arată că este gata pentru fărurirea marii confederaţii mondiale a răului. Când se va ajunge la acest punct, şi aceasta o trăim în timpul de faţă, atunci pasul următor va fi unirea dintre stat şi biserică, dintre politică şi religia apostată care vor impune sub diverse pedepse, inclusiv pedeapsa cu moartea, o singură închinare în prima zi a săptămânii, căci aceasta va fi aleasă ca semn distinctiv al respectivei închinări.

Aproape toţi se îngrijorează cu privire la noi crize financiare, la războaie, la neînţelegeri între state, la şicane, dar trebuie să înţelegem că toate acestea sunt premergătoare edictului duminical. Toate vor conduce către aşa ceva, iar mărturia Scripturii o dovedeşte fără putinţa de a fi combătută de cineva, chiar şi de cel mai iscusit teolog din lume, dacă există aşa ceva. Edictul duminical va prinde chip doar prin desfiinţarea principiilor morale ale legii divine, căci un alt obiectiv major şi capital urmărit de Satana este să anihileze marele reper moral şi spiritual al umanităţii şi al universului - legea celor zece porunci.

     "Pretenţia pe care Satana o ridică acum este aceea că Legea, care a fost rostită de Dumnezeu cu glasul Său, este plină de greşeli şi că unele părţi din ea au fost date la o parte. Aceasta este ultima mare amăgire pe care el o va aduce asupra lumii. El n-are nevoie să atace întreaga Lege; dacă el îi poate face pe oameni să nesocotească numai un singur precept, scopul său este atunci atins. Căci >cine păzeşte toată legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate< (Iacov 2,10). Consimţind să calce o singură poruncă, oamenii sunt aduşi sub puterea lui Satana. Înlocuind Legea lui Dumnezeu cu legea oamenilor, Satana caută să controleze lumea. Lucrarea aceasta este prevestită în profeţie. Despre puterea marelui apostat, care este reprezentativă pentru Satana, se spune: >El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt, şi se va încumeta să schimbe vremile şi legea, şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui< (Daniel 7,25).
     Fără îndoială că oamenii vor aşeza propriile legi, care să lucreze împotriva Legii lui Dumnezeu. Ei vor căuta să constrângă conştiinţa altora şi, în zelul lor de a impune aceste legi, vor apăsa pe semenii lor.

     Lupta împotriva Legii lui Dumnezeu, care a început în ceruri, va fi continuată până la sfârşitul timpului. Fiecare om va fi încercat. Ascultarea sau neascultarea este problema asupra căreia lumea întreagă va trebui să hotărască. Va trebui ca toţi să aleagă să asculte ori de Legea lui Dumnezeu, ori de legile oamenilor. Aici se va trage linia de demarcaţie. Nu vor exista decât două clase. Fiecare caracter îşi va defini poziţia; şi toţi vor arăta dacă au ales să fie de partea loialităţii sau de partea răzvrătirii. 

     Atunci va veni sfârşitul. Dumnezeu va răzbuna Legea Sa şi va elibera pe poporul Său. Satana şi toţi cei ce i s-au alăturat în răzvrătire vor fi nimiciţi. Păcatul şi păcătoşii vor pieri cu rădăcină şi ramuri (Maleahi 4,1) - Satana fiind rădăcina, iar urmaşii săi, ramurile. Atunci se va împlini cuvântul rostit în dreptul prinţului răutăţii: >Pentru că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu... te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare... eşti nimicit... eşti nimicit, şi nu vei mai fi niciodată<. >Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.< >Vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată.< (Ezechiel 28,6-19; Psalm 37,10; Obadia 16)." Hristos Lumina Lumii, cap. S-a sfârşit!, par. 25-28.