Identitatea celor zece coarne şi a fiarei a opta

Să înaintăm mai mult în taina identităţii celor zece coarne şi a fiarei a opta. Până acum am putut vedea că femeia desfrânată este simbolul bisericii decăzute, că sub masca ei se ascund toate bisericile lui Dumnezeu care au apostaziat de la adevăr în decursul timpului, începând cu biserica iudaică şi sfârşind cu bisericile protestante. Trebuie să menţionez că biserica laodiceană, cea caracterizată prin lipsa Evangheliei, va întregi acest chip când va avea loc marea avertizare mondială, prin mişcarea îngerului al patrulea. Prin biserica laodiceană trebuie înţeles doar fecioarele nechibzuite, care sunt o majoritare în comparaţie cu cele înţelepte şi care se vor alipi marii confederaţii mondiale, alcătuită din femeie, fiară şi coarnele acesteia. În această femeie trebuie să vedem, în primul rând, imaginea ei de ansamblu, pentru că atunci când vorbim despre fiara care o poartă ca despre a opta împărăţie, această femeie trebuie identificată doar cu papalitatea, asta pentru a putea înţelege sensul tabloului celor zece coarne şi al acţiunilor acestora împreună cu fiara!!

De asemenea, sub masca fiarei odioase se ascund cele şapte mari puteri împărăteşti prin care Lucifer a asuprit adevărata biserică a lui Dumnezeu de-a lungul timpului. Ele au fost puteri politice în primul rând, însă nu trebuie să scăpăm din vedere amestecul între politică şi religie, a religiei păgâne, în interiorul lor. Acestea au fost biciul lui Satana prin care a întârziat mult timp pregătirea unei biserici curate care să facă posibilă venirea Mântuitorului. Cele zece coarne sunt însă acele puteri care fac ca fiara să devină a opta împărăţie în viitorul apropiat. Pe această fiară şade femeia, papalitatea, întrucât fiara este formată şi devine ceea ce este, a opta împărăţie, prin lucrarea dintre cele zece coarne şi fiara însăşi. Cu alte cuvinte, atunci când Dumnezeu doreşte ca noi să înţelegem trecutul, trebuie să privim la fiară şi la femeie în ansamblul lor, şi trebuie să ţinem seama strict de cele şapte capete. Însă, atunci când Dumnezeu doreşte să înţelegem viitorul, noi trebuie să privim la femeia desfrânată ca fiind papalitatea, pentru a distinge bine rolul pe care-l va juca ea, iar la fiară, ca fiind a opta împărăţie, căci ea va fi amalgamul dintre cele zece coarne, fiară şi inclusiv papalitatea.

În acest caz, cele şapte capete trebuie înţelese şi privite ca fiind întreg spiritul, caracterul şi metodele care au caracterizat toate cele şapte puteri pământeşti ce s-au perindat pe pământ, înainte de formarea celei de a opta împărăţii sau fiare!!! Mai trebuie înţeles că apostazia globală, răul şi persecuţia, aşa cum se vor vedea în acţiunile fiarei a opta, provin din şi sunt totodată suma tuturor răutăţilor şi cruzimilor săvârşite de cele şapte principale împărăţii omeneşti. Răul din trecut nu a dispărut niciodată, ci el prinde alt chip în generaţiile următoare, fapt care îl face să devină şi mai rău. Când biserica apostaziază, atunci răul din lume îşi dublează sau triplează puterea nimicitoare asupra oamenilor!! Orice sămânţă semănată, fie bună, fie rea, aduce cu sine o recoltă pe măsură. Acest adevăr trebuie foarte bine tipărit în minte.

Prin urmare, cauza care a condus la apariţia acestor şapte puteri, va fi exact aceeaşi pentru care se va forma fiara a opta. Iar această cauză este apostazia bisericii, a celor ce au pretenţia că au fost, sunt şi vor fi mereu adevărata biserică a lui Dumnezeu!! În felul acesta, Duhul Sfânt doreşte să ne transmită cum se va repeta istoria trecutului în viitorul apropiat. Cele şapte capete reprezintă trecutul, pe care-l vom vedea reînviat în forma acţinilor celor zece coarne şi a fiarei moderne, ca a opta împărăţie luciferică. Printr-o singură imagine, aşadar, a unei femei călare pe o fiară cu şapte capete şi zece coarne, Dumnezeu surprinde cele mai importante aspecte ale trecutului, aşa cum au fost derulate prin cele şapte puteri principale pământeşti, legate de apostazia bisericii şi de prigoana la care au fost supuşi adevăraţii Săi credincioşi, iar prin acţiunea comună dintre cele zece coarne şi fiara modernă cum ceea ce s-a întâmplat în trecut va fi reînviat, dar de astă dată la scară planetară!!

Cum cele şapte mari şi principale puteri pământeşti au fost descoperite, rămâne să identificăm cine este cu adevărat fiara a opta împreună cu cele zece coarne. Despre cele zece coarne am arătat că deja sunt zece puteri religioase protestante, ce vor primi putere împărătească, deci pământească, civilă, pentru emiterea decretelor şi edictelor prin care se urmăreşte reglementarea închinării, după cum va rezulta din abordarea noastră. Am mai spus că aceste zece puteri religioase sunt adăpostite sub simbolul fiicelor Babilonului cel mare. Aceasta este dovada pe care am prezentat-o în episodul trecut. Însă, mai există alte dovezi deosebit de puternice care ne ajută să vedem lucrurile din această perspectivă, fapt care ne va arăta că interpretarea este cea corectă.

Ca un fapt ce trebuie ştiut, profeţiile dintr-un anumit capitol al unei cărţi profetice nu trebuie studiate izolat de celelalte profeţii. Fiecare profeţie are o legătură strânsă cu alte profeţii, chiar dacă la prima vedere par că sunt folosite simboluri diferite. Duhul Sfânt poate dezvolta un anumit subiect într-o profeţie, pentru al completa cu mai multă informaţie în altă parte a Scripturii, sau chiar în aceeaşi carte profetică. Prin urmare, noi trebuie să găsim acea profeţie în Scripturi care vorbeşte în mod deosebit despre mama desfrânatelor, papalitatea, şi apoi despre fiicele ei. O profeţie care să surprindă cel mai clar, mai întâi acţiunile papalităţii, şi apoi acţiunile bisericilor protestante, desigur fiecare la timpul lor. Dacă găsim o astfel de profeţie, atunci legătura dintre fiicele Babilonului şi cele zece coarne, din Apocalipsa 17, este stabilită, iar interpretarea se dovedeşte a fi propria interpretare a Bibliei, aşa după cum şi trebuie să fie!!!

Ei bine, după cum este de aşteptat, există cel puţin două astfel de profeţii, una în cartea lui Daniel, iar cealaltă, pe care o vom lua în atenţie, în Apocalipsa 13!! În cartea lui Daniel profeţia o găsim în capitolul 11 versetele 36-45, unde ni se vorbeşte mai întâi despre caracterul şi acţiunile papalităţii, iar apoi, începând cu versetul 40, se descoperă acţiunea fiarei împotriva comunismului şi islamului, în prima fază, acţiune ce continuă după aceea cu ceea ce fiara şi cele zece coarne vor face împotriva adevăratei biserici a lui Dumnezeu. Aici, fiara şi cele zece coarne din Apocalipsa 17 sunt simbolizate prin împăratul de la miazănoapte! Însă, interesul meu primordial este să ne concentrăm atenţia asupra Apocalipsei 13. Aici sunt descoperite atât acţiunile şi spiritul papalităţii, cât şi acţiunile şi spiritul celor zece coarne şi al fiarei care este amăgită să le ofere puterea legislativă.

În prima parte a acestei cărţi, cuprinsă între versetele 1 şi 10, deşi versetul al zecelea este o concluzie pentru ambele părţi ale acestui capitol, este surprinsă papalitatea sub chipul capului fiarei ca un leopard, ce părea rănit de moarte. Întrucât capul îi aparţine acestei fiare, se poate spune cu siguranţă că fiara ca un leopard simbolizează papalitatea. (Nu trebuie uitat că sub chipul acestei fiare se ascund deopotrivă Roma păgână şi Roma papală, depinde la ce moment al istoriei ne referim). "În capitolul 13 (vers. 1-10) este descrisă o altă fiară >ca un leopard<, căruia balaurul i-a dat >puterea lui, tronul lui şi o stăpânire mare<. Acest simbol, aşa cum au crezut majoritatea protestanţilor, reprezintă papalitatea care a urmat puterii, tronului şi autorităţii deţinute odinioară de Imperiul Roman. Despre fiara care seamănă cu un leopard se spune: >I s-a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule... Şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruie. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam<. Această profeţie, care este aproape la fel cu descrierea cornului mic din Daniel capitolul 7, arată fără îndoială către papalitate." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 15.

Aşadar, nu există nici un dubiu că papalitatea este simbolizată prin această fiară care iese din ape, adică din mijlocul unei mari mulţimi de oameni, dintr-un teritoriu foarte dens populat, iar acesta nu poate fi decât Europa. Am arătat deja că apele simbolizează mari mulţimi de oameni, naţiuni, popoare. Vezi Apocalipsa 17,15. Acţiunile sale îndreptate împotriva bisericii adevărate a lui Dumnezeu sunt zugrăvite în această profeţie prin perioada celor patruzeci şi două de luni profetice, echivalentul a 1260 de ani, dacă socotim, potrivit principiului de interpretare a Bibliei, o zi profetică pentru un an literal. ">I s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni.< Iar profetul spune: >Am văzut unul din capetele ei rănit de moarte<. Şi iarăşi: >Cel care duce pe alţii în robie trebuie să meargă şi el în robie<; >cine ucide cu sabia trebuie să fie ucis de sabie<. Cele patruzeci şi două de luni sunt acelaşi lucru ca o vreme, două vremi şi o jumătate de vreme, trei ani şi jumătate sau 1260 de zile din Daniel capitolul 7 - timpul în care puterea papală urma să persecute pe poporul lui Dumnezeu. Această perioadă, aşa cum se spune în capitolul precedent, a început cu supremaţia papală, anul 538 d.Hr., şi s-a încheiat în anul 1798. La data aceasta, papa a fost făcut prizonier de către armata franceză, puterea papală a primit rana de moarte şi astfel s-a împlinit profeţia: >Cine duce pe alţii în robie va merge şi el în robie<." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 16.

Ceea ce doresc să reţinem, până aici, este faptul că, în Apocalipsa 13,1-10 mai întâi e prezentată papalitatea, sub chipul unei fiare. Acelaşi lucru îl putem vedea şi în Apocalipsa 17, unde apostolului Ioan i se vorbeşte, apoi i se înfăţişează şi i se prezintă mai întâi o femeie desfrânată şi abia după aceea o fiară înspăimântătoare. Femeia atrage mai întâi privirile profetului mirat. Deci, sub două simboluri diferite este înfăţişat acealaşi lucru: papalitatea. De ce o fiară în Apocalipsa 13, prima parte? Pentru ca noi să putem vedea în cel fel a acţionat papalitatea împotriva lui Dumnezeu şi a bisericii Sale. Domnia ei a fost, la timpul respectiv, o domnie plină de persecuţie şi de cele mai mari cruzimi imaginate de mintea diabolică a clerului papal şi a inchizitorilor, în scopul "convertirii" ereticilor. Aşa că, cel mai potrivit simbol pentru caracterul, spiritul şi metodele sale nu putea fi decât cel al unei fiare hidoase. Este un amestec dubios al unor animale de pradă, carnivore, ceea ce denotă cruzime şi vărsare de sânge, chiar dacă în regnul animal carnivorele ucid doar pentru a-şi astâmpăra foamea sau uneori pentru a se împerechea, când rivalul trebuie îndepărtat sau anihilat.

De ce este reprezentată papalitatea printr-o femeie desfrânată în Apocalipsa 17, dacă socotim că şade pe fiara ca a opta împărăţie? Pentru a scoate în evidenţă marea şi adânca apostazie în care a ajuns, apostazie care va penetra întreaga societate, de fapt toate naţiunile pământului. Paharul vinului desfrâului ei arată către aşa ceva. Nu mai este reprezentată prin fiară tocmai pentru ca Dumnezeu să ne descopere că cruzimile săvârşite de ea în Evul Mediu sunt reînviate şi puse în practică de către cele zece coarne împreună cu fiara, dar bineînţeles asistate deopotrivă de papalitate!! Atât de mult a ameţit cu vinul spurcăciunilor ei cele zece coarne, încât acestea vor repeta persecuţiile de odinioară, despre care prea mulţi creştini nu mai cred că vor fi posibile! Faptul că ea călăreşte fiara cu cele zece coarne arată în mod indubitabil spre adevărul că ceea ce a făcut ea, va face şi fiara împreună cu cele zece coarne. Culoarea femeii şi a fiarei dă în vileag această realitate. Stacojiul este simbolul păcatului, al nelegiuirii şi al persecuţiei. Întregul tablou al femeii şi al fiarei este zugrăvit în roşu aprins! Însă, toată persecuţia va fi dirijată în mod deosebit de femeie, întrucât prigoana este caracteristica ei dominantă. Prin forţă a impus totdeauna închinarea, ceea ce arată către spiritul ei.

De reţinut acest aspect, referitor la cele două simboluri prin care este reprezentată papalitatea. (De asemenea, nu trebuie uitat că sub chipul femeii din Apocalipsa 17 se ascund toate bisericile decăzute, pentru că de aceea i se spune Babilonul cel mare, dar, atunci când Dumnezeu doreşte să scoată în evidenţă în mod deosebit partea şi rolul care revin bisericii protestante, indiferent de numele acesteia, în războiul Armaghedonului, aceasta este înfăţişată şi prezentată sub forma celor zece coarne în relaţie cu fiara, fapt care o face să devină a opta).

Să facem un pas mai înainte, şi să pătrundem în partea a doua a Apocalipsei capitolul 13. Dacă în prima parte a acestui capitol este prezentată papalitatea, în partea a doua trebuie că sunt prezentate fiicele acesteia, întrucât ele sunt singurele entităţi din această lume care au pus bazele celui mai puternic stat modern, care va deveni asemenea Romei păgâne şi papale, potrivit profeţiei!!! Este vorba desigur despre America protestantă. Partea a doua a acestui faimos capitol este cuprinsă între versetele 11 şi 18. Este ştiut faptul că creştinii puritani, persecutaţi de Biserica Anglicană, s-au refugiat mai întâi în Olanda, după care au tăiat drumul pe apă spre Lumea Nouă, unde au făurit cel mai înfloritor şi democratic stat din lume, a cărui constituţie a rămas neschimbată şi în care se prevede cel mai clar posibil respectarea libertăţii de conştiinţă şi a celei religioase.

Toţi creştinii din Europa, care doreau să se închine liber, s-au refugiat în ceea ce avea să devină Statele Unite ale Americii. Aceştia aveau spiritul reformatorilor când au fondat ţara respectivă, de aceea sunt înfăţişaţi asemenea unui miel cu două coarne, simbolul celor două mari principii ale democraţiei americane: republicanismul şi protestantismul. ">Şi ea avea două coarne ca ale unui miel.< Coarnele ca de miel arată tinereţe, nevinovăţie şi blândeţe, care reprezintă exact caracterul Statelor Unite, arătate profetului ca >ieşind< în anul 1798. Printre creştinii exilaţi, care au fugit în America şi au căutat adăpost de persecuţia regală şi de intoleranţa preoţilor, erau mulţi care s-au hotărât să întemeieze o guvernare pe temelia solidă a libertăţii religioase şi civile. Vederile lor şi-au găsit întruchiparea în Declaraţia de Independenţă, care a stabilit marele adevăr că >toţi oamenii sunt creaţi egali< şi înzestraţi cu dreptul inalienabil la >viaţă, libertate şi căutarea fericirii<. Iar constituţia le-a garantat oamenilor dreptul la autoguvernare, dând asigurarea că reprezentanţii aleşi prin votul poporului sunt împuterniciţi şi pot să aplice legea. Libertatea credinţei religioase a fost de asemenea garantată, fiecărui om fiindu-i îngăduit să se închine lui Dumnezeu după glasul conştiinţei lui. Principiile republicane şi cele protestante au devenit principiile fundamentale ale ţării. Aceste principii sunt secretul puterii şi prosperităţii ei. Toţi cei persecutaţi şi asupriţi din întreaga creştinătate s-au îndreptat către această ţară cu interes şi cu nădejde. Milioane de oameni au căutat ţărmurile ei, iar Statele Unite au ajuns curând printre cele mai puternice naţiuni ale pământului." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 20.

Problema, însă, este că această ţară devine o fiară care vorbeşte ca un balaur, acelaşi balaur care a dat putere şi măreţie Romei păgâne şi Romei papale! "Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur." Apocalipsa 13,11. Faptul că această fiară a ieşit, la început sub chipul unui miel, din pământ, arată neîndoios spre acel tărâm, acel teritoriu nepopulat, neocupat mai înainte de puteri adverse pe care să le spulbere din calea ei, aşa cum a făcut fiara romană imperială şi papală. "Dar fiara cu coarne ca de miel a fost văzută >ieşind din pământ<. În loc să distrugă alte puteri pentru a o întemeia pe a ei, naţiunea reprezentată astfel trebuie să se ridice într-un teritoriu neocupat mai înainte şi să se dezvolte treptat şi paşnic. Nu putea deci să se ridice dintre popoarele aflate în luptă şi frământate, din Lumea Veche - acea mare tulburată de >popoare, mulţimi, naţiuni şi limbi<. Trebuie căutată deci în continentul apusean." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 18.

Aici aveau să se stabilească fiicele papalităţii, care fugiseră din calea asupririi, pentru a-şi întemeia cel mai prosper stat din lume. Lumea cea Nouă este lumea făurită şi gândită de protestanţi, de aceea se şi numeşte Lumea Nouă. Principiile Bibliei care stau la temelia societăţii şi a Constituţiei americane, arată lumii ce poate deveni un stat atunci când acesta le respectă şi trăieşte în conformitate cu ele. Papalitatea n-a ajuns niciodată să stăpânească acest teritoriu. Dar, vine vremea când lucrurile se vor schimba, întrucât bisericile protestante din America îi vor oferi papalităţii ceea ce singură n-ar fi putut obţine nicicum! Profeţia este atât de clară, încât nu lasă loc la interpretări greşite. Ea spune astfel: "Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată." Apocalipsa 13,12.

Acest verset ne introduce brusc în nişte evenimente care vor schimba cursul istoriei întregii lumi. Când mielul devine fiară şi ajunge să vorbească asemenea unui balaur, chiar în acest timp se produc cele descrise în versetul de mai sus. Se spune clar că această fiară "lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei", ceea ce înseamnă că ajunge în spirit asemenea papalităţii, fiindcă papalitatea este fiara prezentată înaintea ei în Apocalipsa 13!! Mergând mai departe cu acest gând, este drept să conchidem că, de vreme ce America este protestantă, aici fiind centrul mondial al protestantismului, fiicele papalităţii vor repeta ceea ce mama lor a făcut în Europa în Evul Mediu! Fiicele Babilonului vor lucra cu toată puterea fiarei dintâi, a papalităţii!!! "Profetizarea că va vorbi >ca un balaur< şi va folosi >toată puterea fiarei dintâi< prevesteşte în mod clar dezvoltarea unui spirit de intoleranţă şi persecuţie, pe care l-au dat pe faţă naţiunile reprezentate prin balaur şi prin fiara care semăna cu un leopard. Iar declaraţia că fiara cu două coarne >făcea pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi< arată că autoritatea acestui popor urmează să fie folosită pentru impunerea unei respectări care va constitui un act de închinare, de respect faţă de papalitate." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 22.

În Apocalipsa 17, această profeţie este întregită şi explicată prin acţiunea celor zece coarne împreună cu fiara, care le dă puterea ei. Practic este unul şi acelaşi tablou, numai că în Apocalipsa 17 Duhul Sfânt ne oferă mai multe detalii cu privire la felul cum ajunge America protestantă să vorbească asemenea unui balaur. "Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara." Apocalipsa 17,12. Este musai să observăm cu un ochi fin detalii care de obicei scapă cercetătorului superficial. Profeţia ne spune că cele zece coarne vor primi putere împărătească. Dar, din ce motiv? Apocalipsa 13,12 ne oferă răspunsul: pentru a face "ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată". (Această acţiune are loc mai întâi în Statele Unite, după care se va extinde la nivel global, după cum vom vedea).

Cu alte cuvinte, cele zece coarne se vor folosi de autoritatea sau puterea poporului american, şi implicit a statului, "pentru  impunerea unei respectări care va constitui un act de închinare, de respect faţă de papalitate". Acesta este adevărul pe care trebuie să-l înţelegem, căci ne vom confrunta cu toate cele scrise în aceste profeţii uimitoare! Deci, cele zece coarne, pentru a-şi pune în aplicare voinţa, au nevoie de puterea poporului. Şi ce face America protestantă, prin puterea ei civilă, legislativă şi juridică, întruchipată prin fiara care iese din pământ? "... făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată... Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, şi trăia." Apocalipsa 13,12.14.

Acum ajungem la punctul culminant prin care ni se dezvăluie identitatea fiarei a opta din Apocalipsa 17, precum şi a celor zece coarne sincere în scopurile lor, dar totodată malefice. Ce făureşte America protestantă, când îi este solicitată puterea civilă de către bisericile protestante? Făureşte icoana fiarei!!! ">Icoana fiarei< reprezintă acea formă a protestantismului decăzut, care se va dezvolta atunci când bisericile protestante vor căuta ajutorul puterii civile pentru impunerea dogmelor lor." Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 33.

Acum s-a făcut lumină. Acţiunea celor zece coarne, când primesc puterea statului, împreună cu voinţa fiarei, reprezintă icoana fiarei. Ceea ce înseamnă că fiara, ca a opta împărăţie, pe care şade femeia desfrânată, este pur şi simplu America protestantă, ca icoană a papalităţii!!! Este incredibil, dar adevărat. Aşadar, fiara din Apocalipsa 17 este de fapt icoana papalităţii, icoana fiarei, potrivit Apocalipsei 13, făurită prin acţiunile celor zece coarne împreună cu puterea civilă, cu puterea poporului american, reprezentat de către guvernul său!!!

Cele zece coarne vor primi putere împărătească, adică însăşi puterea sau autoritatea civilă a statului american, pentru a domni, pentru a acţiona timp de un ceas împreună cu statul!! Timpul acesta de un ceas reprezintă o perioadă de timp foarte scurtă, ea fiind, după cum voi arăta în episodul următor, durata de timp cuprinsă între emiterea edictului duminical şi plaga a cincea! Dar, care este identitatea celor zece coarne? Deoarece acţiunea făurii icoanei fiarei sau fiarei a opta are loc mai întâi pe teritoriul Statelor Unite, atunci este numai firesc să vedem în ele doar bisericile protestante, aşa după cum am şi afirmat deja. Dar, n-am putea să le identificăm? Da, putem să le identificăm, fără a le şti deocamdată numele, întrucât din prea mare bunăvoinţă Inspiraţia divină lasă acest subiect al profeţiei să fie dezvăluit singur atunci când profeţia se va împlini! Cu alte cuvinte, nu le vom putea indica pe nume astăzi pe aceste zece puteri protestante, dar, cu toate acestea, ştim cine sunt. Sub simbolul celor zece coarne se ascund principalele biserici protestante de pe teritoriul Statelor Unite. (Repet, nu trebuie să căutăm să le identificăm acum, pentru că am putea face greşeli serioase. La timpul împlinirii profeţiei, şi ea se va împlini tot atât de sigur după cum răsare soarele, ele vor fi cunoscute, se vor da în vileag singure). Dovada şi totodată confirmarea că aceste zece coarne reprezintă principalele biserici protestante din America, o găsim în declaraţia aceasta:

     "Atunci când bisericile principale din Statele Unite se vor uni asupra unor puncte de doctrină care le sunt comune, vor influenţa statul pentru a impune decretele lor şi pentru a susţine instituţiile lor, atunci America protestantă va face o icoană bisericii Romei, iar aplicarea pedepselor civile asupra disidenţilor va fi rezultatul inevitabil al acestor acţiuni."  Tragedia veacurilor, cap. Legea lui Dumnezeu de neschimbat, par. 32.

Demn de observat este faptul că aceste zece puteri religioase protestante sunt de fapt acele biserici protestante care "se vor uni asupra unor puncte de doctrină care le sunt comune". Numai în felul acesta vor putea influenţa statul. Când vor primi puterea statului, atunci se poate spune cu certitudine că America protestantă a devenit icoana papalităţii, fiind pregătită să repete atrocităţile pe care papalitatea le-a săvârşit în Evul Mediu. Această profeţie se va împlini întocmai, căci eu ştiu despre ce vorbesc şi scriu. Cercetătorul profund al profeţiilor îşi îndreaptă privirile către lumea protestantă din Statele Unite, căci de acolo vine prăpădul. Ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul anului 1888, despre care am scris, se va repeta iară, dar fără ca cineva să mai poată opri aprobarea legii duminicale, aşa după cum Dumnezeu a reuşit să o facă atunci prin Alonzo Jones. Istoria trecutului se va repeta; acesta este principiul înţelegerii corecte a profeţiilor ce vizează viitorul.

Încă o dovadă că fiara a opta din Apocalipsa 17 este America protestantă, ca icoană a papalităţii, adică a femeii care o călăreşte, este dată prin faptul că are aceeaşi culoare ca şi femeia, dar şi prin faptul că are nume de hulă. De fapt, tocmai de aceea Duhul Sfânt surprinde în Apocalipsa 17 imaginea femeii şi a fiarei în aceeaşi culoare şi aceleaşi nume de hulă, fiindcă fiara este realmente icoana sau chipul femeii care şade pe ea!!! Fiara chiar este caracterizată în întregime cu numele de hulă. Or, numele de hulă sunt caracteristice papalităţii, în primul rând, fiindcă ea a schimbat legea lui Dumnezeu arogându-şi autoritatea lui Dumnezeu şi susţinând cu emfază că este Dumnezeu pe pământ!! "Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, (America protestantă sub forma icoanei fiarei, despre care vorbeşte Apocalipsa 13) şi avea şapte capete şi zece coarne." Apocalipsa 17,3. "I s-a dat o gură care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. Ea (papalitatea) şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer." Apocalipsa 13,5.6. Numele de hulă sunt consecinţa firească a acţiunilor întreprinse de cele zece coarne în dorinţa lor de a-şi impune voinţa şi edictele religioase. Hula apare doar atunci când s-a emis legea duminicală, aceasta conducând la recunoaşterea oficială că legea lui Dumnezeu nu mai are efect, că nu mai trebuie respectată de nici un om de pe pământ, întrucât oricum Hristos a desfiinţat-o prin moartea Sa, după susţinerea protestanţilor! În felul acesta, vor face front comun cu mama lor, cu papalitatea, ale cărei pretenţii nu s-au schimbat niciodată şi nici nu se vor schimba.

În concluzie, putem spune că, după cum este este mama, tot aşa sunt şi fiicele ei, simbolizate mai departe prin cele zece coarne. Chiar dacă pare incredibil, protestantismul, care odinioară s-a despărţit de Roma papală, va repeta faptele mamei ei, devenind una cu ea. Spiritul protestant pentru care au luptat atât de mult marii reformatori, va fi anulat prin acţiunile aşa-numitului protestantism modern, lipsit cu totul de Evanghelia lui Hristos. Aşadar, femeia care şade pe fiara a opta este papalitatea, cele zece coarne, care aparţin fiarei, nu femeii, fiind parte integrantă din fiară, reprezintă principalele biserici protestante din Statele Unite, iar fiara însăşi, de unde provin cele zece coarne, este simbolul Americii protestante, reprezentată prin puterea civilă, legislativă şi juridică. Autoritatea papalităţii va fi instaurată în America protestantă tocmai prin acţiunile bisericilor protestante. Numai aşa putem înţelege motivul pentru care femeia călăreşte fiara stacojie sau America protestantă amăgită.